Presedintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a lansat un apel la solidaritate si concordie intr-un mesaj adresat populatiei cu prilejul comemorarii a 28 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil, anunta Agerpres, citand agentia EFE. Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, din nordul Ucrainei, a explodat in cursul unui test de securitate, provocand cea mai mare catastrofa nucleara civila din istorie.

CernobilFoto: AGERPRES

"Fiecare dintre noi trebuie sa-si aminteasca de primii eroi, de pompierii care si-au pierdut viata in flacarile reactorului distrus si de toti cei care si-au dat viata pentru a proteja lumea de radiatiile ucigase", a declarat presedintele ucrainean. "Cred ca aceasta data tragica (26 aprilie 1986) va ramane pentru totdeauna o zi de rememorare, dragoste, compasiune si unitate nationala", a conchis Turcinov in mesajul sau.

Explozia celui de-al patrulea reactor al centralei nucleare de la Cernobal, rezultatul unei serii de greseli, a imprastiat in atmosfera 200 de tone de material radioactiv. Miezul reactorului a fost distrus si un nor puternic radioactiv s-a ridicat la cer. O parte a recazut in jurul centralei, dar vantul a purtat elemente radioactive in alte regiuni ale Ucrainei, Belaruslui, Rusiei, Romaniei, pana in Europa Occidentala.

In centrala, un angajat a fost ucis in explozie. Corpul sau nu a fost gasit niciodata. Un altul a decedat cateva ore mai tarziu. Primii pompieri care au ajuns la centrala pentru a impiedica extinderea incendiului la reactorul numarul 3 au fost supusi unor iradieri enorme. Alte 28 de persoane mor in saptamanile urmatoare, victime ale unor iradieri prea mari.

In fata acestei catastrofe, autoritatile sovietice pastreaza tacerea, chiar daca pun in pericol populatia in acest fel.

Evacuarea orasului Pripiat, 48.000 de locuitori, printre care si personalul centralei, situat la trei kilometri de Cernobil, nu are loc decat in 27 aprilie, la inceputul dupa-amiezii, o zi si jumatate dupa explozie.

Intreaga lume nu stia inca nimic despre tragedie. Alerta a fost data doua zile mai tarziu, in 28 aprilie, de catre Suedia, care a observat o rata neobisnuita de radioactivitate. Agentia oficiala de presa a URSS, TASS, publica atunci o prima informare, indicand ca un "accident" s-a produs la Cernobil, intr-o stire laconica de cinci paragrafe.

Amploarea catastrofei nu era cunoscuta decat in mediul restrans al liderilor sovietici.

In Ucraina, legea tacerii continua sa domneasca. Pentru traditionala defilare sovietica de 1 Mai, elevii au marsaluit ca in fiecare an pe strazile din Kiev, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, in conditiile in care vantul adusese norul radioactiv deasupra capitalei ucrainene.

Sovieticii au trebui sa astepte prima saptamana din mai pentru a primi cateva sfaturi de protectie din partea autoritatilor.

Seful statului, Mihail Gorbaciov, pastreaza linistea si nu intervine public decat in 14 mai. La aproape trei saptamani de la catastrofa, autoritatile decid sa trimita majoritatea elevilor din Kiev intr-o tabara si autorizeaza mamele sa-si ia concediu.

La Cernobil, autoritatile au incercat initial, in zadar, sa toarne apa in reactor, inainte de a arunca cu elicopterele circa 4.000 de tone de saci de plumb si nisip asupra centralei.

Reactorul a fost racit in mai, deschizand drumul pentru constructia unui sarcofag provizoriu de beton. Acesta va fi terminat sase luni mai tarziu.

Celelalte trei reactoare de la Cernobil au continuat sa functioneze pana cand, la presiunea comunitatii internationale, ultimul reactor a fost definitiv inchis in decembrie 2000.

Dupa ani de tergiversari, primele lucrari pentru constructia unui nou sarcofag, mai sigur, au inceput la finele lui 2010. Acesta ar trebui terminat in anul 2015.