In jur de 38,5 la suta din electorat nu s-a deplasat la vot in contextul primului tur de scrutin din Franta, ceea ce nelinisteste toate partidele republicane. Unii comentatori vad in aceasta cifra o expresie a nemultumirii populatiei fata de politica guvernamentala dar si fata de clasa politica in general, relateaza RFI.
La prima vedere, angajamentul civic al francezilor pare impresionant, cel putin de partea celor care vor sa fie alesi. In cifre, acest scrutin inseamna 1 200 000 de candidati inscrisi pe listele electorale din 36 600 de localitati dintre care jumatate au sub 400 de locuitori. Din totalul candidatilor, 500 000 vor fi alesi, numele cistigatorilor urmind sa fie anuntate definitiv pe 30 martie, la al doilea tur de scrutin.
Ceva mai slab pare insa entuziasmul in tabara alegatorilor. Un comentator al cotidianului Le Monde arata ca absenteismul este unul din "adversarii" democratiei in Franta, de cel putin doua decenii, cel putin in cazul alegerilor locale. In 1977 si 1983, doar 21 la suta din electorat a refuzat sa se deplaseze la urne in cadrul alegerilor locale din acei ani. Ceea ce inseamna ca interesul pentru acest scrutin era inca foarte puternic. In 1995 absenteismul a fost de 30 la suta iar in 2008 a crescut la 33,5 la suta, pentru a se apropia, in 2014 de pragul de 40 la suta.
Citeste in intregime pe RFI.ro.
1
8
