In timp ce Occidentul incearca sa izoleze Rusia pe plan international, China se pozitioneaza de partea lui Vladimir Putin. In culise, cele doua puteri lucreaza la un acord politico-militar - o alianta care ar putea schimba dramatic raportul de forte la nivel mondial, scrie RFI Romania, citand Der Spiegel.
„Renmin Ribao” este organul central al Partidului Comunist Chinez, organizație cu peste 70 de milioane de membri. Într-un editorial al ziarului de partid, cuvintele prietenoase la adresa Rusiei nu contenesc. „Apropierea dintre China și Rusia devine o ancoră de stabilitate mondială în condițiile în are Ucraina este acoperită de umbra Războiului Rece”. Și continuă: „Rusia sub conducerea lui Vladimir Putin a forțat deja Vestul să înțeleagă că în Războiul Rece nu există victorie”.
Formulările din articolul ziarului de partid chinez denotă o strategie. În conflictul Rusiei cu Occidentul cauzat de anexarea Crimeei, cel mai mare stat al lumii ca suprafață are aliat cel mai mare stat al lumii ca populație. E drept că Beijingul s-a abținut de la vot în Consiliul de Securitate, dar presa controlată în proporție de 100% nu lasă loc de îndoială apropo de poziția Chinei: ”SUA și Europa arată în fața Rusiei și a lui Vladimir Putin ca un tigru de hârtie”, apreciază publicația Global Times. Aceasta aparține holdingului de firme controlat de Comitetul Central al Partidului Comunist și este apropiată de serviciile de informații externe ale Chinei.
Global Times mai scrie că încercarea Vestului de a instala un guvern fidel la Kiev a eșuat și că această tentativă produce „un haos din care Occidentul nu are înțelepciunea să iasă, mai ales că a subestimat voința Rusiei de a-și apăra interesele legitime”. Concluzia este următoarea: „Nu putem dezamăgi Rusia atunci când se află în dificultate. China trebuie să devină un partener strategic de încredere. Așa câștigăm noi prieteni”.
Importurile de arme explică atitudinea Chinei față de Crimeea
În culise, se pare, acțiunile sunt deja în toi. Experții ministerului rus de externe ar lucra la draftul unui acord de cooperare politico-militară. Detalii nu sunt cunoscute deocamdată, dar prevederile acestuia ar trebui să treacă dincolo de cele ale Tratatului de bună vecinătate, prietenie și colaborare încheiat de Putin cu regimul comunist chinez în 2001. Chiar și acesta din urmă este generos în termeni de cooperare militară. În cadrul Organizației pentru Securitate de la Shanghai, Rusia și China fac manevere militare comune. Între 2004 și 2011, Beijingul a cumpărat 23% din exporturile rusești de arme. În principal e vorba despre avioane de vânătoare, motoare pentru aeronave, submarine diesel și baterii de rachete.
Unele produse de tehnică militară au fost exceptate până acum din cauza unei considerații față de americani. Asta s-ar putea schimba în contextul noilor evoluții, știut fiind faptul că China dorește achiziționarea de submarine nucleare 949A capabile să transporte rachete. Managerii firmelor de armament rusesc cer deja eliminarea oricărei restricții față de China și vorbesc chiar și despre unele proiecte comune.
Interesul militar al Chinei explică și relația sa față de Ucraina. Conform datelor de la Institutul suedez SIPRI, Kievul ocupă locul al treilea în clasamentul livrărilor de arme către Beijing. Numai în 2012, exporturile ucrainene de arme în China au totalizat 690 de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, Partidul Comunist are tot interesul ca Ucraina să rămână în sfera de influență a Rusiei. O apropiere de NATO ar putea întrerupe această cooperare.
La toate acestea se adaugă și un alt amănunt: președintele Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, este un bun cunoscător al literaturii rusești. De notat și legăturile istorice tot mai des invocate în ultima vreme. În 1949, Republica Populară Chineză forma alături de URSS Blocul Democrațiilor Populare, care includea, printre altele și fosta RDG. Astăzi, cele două puteri sunt legate de viziuni autoritare asupra statului, iar apropierea dintre Rusia și China este deseori subestimată în Occident.
15
9
