Orice partid din Germania, oricat de mic, poate sa-si trimita candidatii in competitia pentru alegerile europalamentare din luna mai a acestui an. Aceasta se datoreaza sentintei Curtii Constitutionale de la Karlsruhe de miercuri, 26 februarie. Azi, judecatorii Curtii au decis ca partidele trebuie sa aiba sanse egale si ca pragul de 3%, este neconstitutional. Anularea acestei restrictii inseamna ca Piratii si liberalii, aflati in cadere libera in Germania, dar si nationalistii de extrema dreapta pot intra nestanjeniti, in Parlamentul European.

Clauza de blocare de la alegerile europarlamentare contravine principiului de baza al egalitatii de sanse si electorale a partidelor, suna motivarea de la Karlsruhe. "Votul fiecarui alegator trebuie, in mod esential, sa aiba aceleasi sanse de reusita", a explicat presedintele Curtii Constitutionale, Andreas Vosskuhle. Sentinta a fost data in urma unei majoritati de cinci voturi la trei, de catre judecatorii Curtii germane.

Ca urmare a unei hotarari de neconstitutionalitate a pragului de 5%, din noiembrie 2011, s-a recurs anul trecut la un compromis. In octombrie 2013, Curtea Constitutionala decidea ca doar partidele care intrunesc 3% din preferintele electoratului pot candida la alegerile europarlamentare. Impotriva deciziei din octombrie, partidele mici au depus plangere, iar Curtea a revizuit fosta hotarare.

Ce partide profita de pe urma deciziei de astazi? E vorba de Partidul Piratilor, care dupa o ascensiune fulminanta acum cativa ani, s-a dezumflat rapid. Mai e vorba de nationalistii de la NDP, de Partidul Ecologic-Democratic (ODP), dar si de liberali (FDP) care au fost in cadere libera anul trecut, neintrand nici macar in Bundestag.

Doua lucruri reflecta, politic, caderea de prag. In primul rand teama de lipsa de participare la alegerile europarlamentare, a electoratului german, unde se sconteaza pe circa 27% dintre alegatori. Conform unui sondaj facut de a doua televiziune germana, ZDF, 72% dintre germani nu sunt interesati de alegeri, iar 1% nu au nici o parere la tema. 53% dintre participantii la sondaj se simt prea putin sau deloc informati, cu privire la temele europene.

In al doilea rand, se spera in reducerea sanselor europarlamentare ale partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), care ar fi intrunit oricum pragul, situandu-se intre 6-8%. Prin aducerea la urne si a partidelor mici, voturile ar putea fi mai disipate, contracarandu-se influenta unui partid care vrea desfiintarea monedei Euro si are un discurs anti-imigrationist.

Cat de "colorat" va fi Parlamentul European (PE), daca din toate tarile UE ar accede toate mini-partidele inscrise la alegeri? Ceva mai colorat ca acum. In prezent, in PE sunt reprezentate 180 de partide, grupate in sapte factiuni. Pe langa acestea, exista si 30 de parlamentari independenti. Pragul de participare la alegerile europarlamentare nu e reglementat uniform, in toate tarile UE. In noiembrie 2012, PE a emis doar o recomandare, de respectare "a unor limite rezonabile" in acest sens.