Incendierile de masini in masa, care continua de mai bine de doua saptamani la Kiev, reprezinta o actiune planificata ce urmareste destabilizarea situatiei, a declarat joi ministrul interimar de interne Vitali Zaharcenko, pe fondul miscarii de protest antiguvernamentale, care s-a radicalizat in ultimul timp, informeaza RIA Novosti, citat de Agerpres. Incendierea autoturismelor a inceput in data de 19 ianuarie, cand in centrul Kievului s-au produs confruntari brutale intre manifestanti si scutieri din trupele speciale Berkut, soldate cu trei morti, potrivit autoritatilor, sau cu sase morti - potrivit opozitiei.

Numai in ultimele zile au fost incendiate 20 de autoturisme, conform unor estimari ale Ministerului de Interne ucrainean, care releva ca unul din autori a fost retinut la inceputul lunii februarie.

Desi in prezent incendierile de masini nu mai sunt de amploarea de odinioara, ele totusi continua, a mai indicat ministrul Zaharcenko, avertizand ca cei care vor fi gasiti responsabili sunt pasibili de pana la trei ani de inchisoare.

Potrivit Ministerului de Interne ucrainean, la 1 februarie, un cetatean georgian a fost retinut sub suspiciunea de incendiere de masini. La interogatoriu, el a spus ca a dat foc la masini contra unei sume de bani, la solicitarea unor persoane a caror identitate nu o stie, cu care a facut cunostinta la Casa Sindicatelor din Piata Independentei, ocupata de protestatari.

In acelasi timp, in noaptea de miercuri spre joi, barbati mascati si inarmati cu bate au devastat doua restaurante la Kiev, relateaza RIA Novosti, citand serviciul de presa al Ministerului ucrainean de Interne.

O purtatoare de cuvant a ministerului, Olga Bilak, a indicat ca in jur de 30 de indivizi mascati au vandalizat restaurantul Mai Tai Lounge Kyiv, lasand inscriptionat pe peretii cladirii sloganul 'Natiunea este pentru revolutie!' Cel de-al doilea local a fost devastat de un grup de aproximativ 50-60 de persoane in cartierul Sevcenko din Kiev, a mai spus ea.

Protestele au inceput in Ucraina la sfarsitul lunii noiembrie, in urma suspendarii de catre autoritati a procesului de apropiere de UE, in favoarea strangerii relatiilor cu Rusia si CSI. Treptat miscarea de protest proeuropeana s-a transformat intr-o miscare de contestare a puterii instituite de presedintele Viktor Ianukovici si s-a radicalizat in a doua decada a lunii ianuarie, ca urmare a adoptarii unor legi represive impotriva participantilor la protest. Printre simpatizantii europeni, sustinatori ai opozitiei, la miscarea de protest participa si grupuri ultraradicale, nationaliste si ultrasi.