Mos Nicolae le-a adus social-democratilor din Germania un plic si "o nuielus", sub forma de avertisment. In plic e buletinul de vot intern al SPD, impreuna cu o declaratie pe proprie raspundere, adresat bazei partidului. 475.000 de tovarasi social-democrati sunt chemati sa voteze pentru sau contra pactului de coabitare dintre dreapta si stanga politica germana, pentru urmatorii patru ani. Daca votul va fi pozitiv, Marea Coalitie crestin/social-democrata va avea aproape 80% din Parlament, un procent care face din Opozitie mai mult figuratie. Miza e mare si pentru seful SPD, Sigmar Gabriel, care ar putea deveni vicecancelar. De aceea, el a strecurat "bazei" un indemn, care suna mai degraba a avertisment.

"Tu vei decide astfel, daca intr-o coalitie cu Uniunea vom putea realiza destul progres politic pentru milioane de oameni, care nu mizeaza in ultimul rand pe social-democratie, pentru a le imbunatati conditiile de viata". Asa suna mesajul presedintelui de partid Sigmar Gabriel si al secretarei partidului, Andrea Nahles, intr-un imbold de responsabilizare a "bazei" social-democrate, care urmeaza sa-si dea girul pentru pactul de coalitie dintre CDU/CSU si SPD.

Ultima zi de trimitere prin posta a buletinelor de vot e 12 decembrie, rezultatul se va anunta cel tarziu in data de 15 decembrie. Este pentru prima data ca social-democratii sunt chemati sa isi dea votul asupra unui pact de coalitie pentru guvernare. Votarea e validata cu un cvorum de 20%, adica prin votul a cca 100.000 de membri de partid. Costul la care se ridica actiunea social-democratilor se ridica la aproape un milion de euro, dupa cum apreciaza Die Welt.

Daca votul e majoritar pozitiv, Angela Merkel ar putea fi realeasa cancelar in sedinta Bundestag-ului, programata in intervalul 16-20 decembrie. Telul este ca Germania sa aiba un nou Guvern, pana de Craciun. Daca tovarasii de la SPD voteaza contra, Uniunea CDU/CSU trebuie sa gaseasca un alt partid de coalitie, sa formeze un guvern minoritar, sau sa aiba loc noi alegeri legislative.

Trendul pare a fi insa usor peste 50% in favoarea coalitiei, dupa cum arata o serie de sondaje publice. La finele lunii noiembrie, 54% dintre cetatenii germani se pronuntau pentru o Mare Coalitie, conform Deutschland-Trend al postului public de televiziune din Germania, ARD. Se remarca insa si o alta tendinta, si anume cea a unor masive inscrieri de membri, in SPD. E greu de spus cine si in ce directie de vot i-a mobilizat pe tovarasii nou-veniti.

Exista multe voci care critica faptul ca Marea Coalitie si soarta tarii stau acum in mainile a o suta de mii de social-democrati, desi in 22 septembrie au votat la legislative peste patruzeci de milioane de cetateni germani. Este "o pervertire a rezultatelor alegerilor parlamentare", dupa cum a declarat, pentru Spiegel, presedintele Consiliului Economic al CDU, Kurt Lauk. Iar senatorul pentru Interne al Hamburg-ului, Michael Neumann a spus, citat de Abendblatt: "Nu e corect ca membrii unui partid sa decida asupra unui guvern al 80 de milioane de germani".

Criticata a fost si tergiversarea discutiilor in vederea formarii unei Mari Coalitii. S-au format nenumarate "comitete si comiti", care au despicat timp de doua luni firul in patru, pe probleme vechi, rezolvari "soft", sau amanate pana la calendele grecesti. Pana la urma, saptamana trecuta s-a ajuns la un Contract de Coalitie intre Uniune si SPD, care incearca sa impace "si capra, si varza". Politologul Gero Neugebauer l-a numit "un concept de viitor resemnat".

185 de pagini are Contractul de Coalitie (Koalitionsvertrag) intre Uniune si SPD. In el s-au strecurat texte de o banalitate ucigatoare, dar si mesaje de la lobby-isti, cum ar fi cel referitor la luarea in considerare a potentialului energetic carbonifer. Si doar Germania, ca si intreaga UE, trasese nu demult zavorul peste minele de carbuni, considerate nerentabile si poluante.

Dar sa vedem cine a punctat si unde, in "Contractul de Coalitie - faurirea viitorului Germaniei" dintre CDU, CSU si SPD, pentru a 18 perioada legislativa, prezentat oficial la Berlin, in 28 noiembrie. Costurile suplimentare ridicate prin Contract sunt evaluate la 23 de miliarde de euro.

• "Banii de parinti"- un proiect de prestigiu al CSU-, au ramas, in ciuda incercarii SPD de a-i taia de la plata individuala si de a-i gestiona la nivel federal, inclusiv prin construirea mai multor gradinite.
• S-au convenit mai multi bani pentru invatamant, admiterea finantarii acestuia si de la nivel federal, nu doar regional, insa fara "un program national de extindere a scolilor cu program prelungit", cum dorea SPD.
• Casatoriile homosexuale nu se bucura, in continuare, de aceleasi drepturi ca si cele intre barbat si femeie. Desi SPD a incercat sa netezeasca calea eliminarii oricaror discriminari, pasii de urmat sunt cam imprecisi.
• Contributiile la pensii raman "inghetate" pentru angajatori, la 7,3% din venitul brut, o victorie a Uniunii. O asigurare unica, care sa o cupleze pe cea obligatorie cu cea privata, n-a reusit sa impuna SPD-ul. In schimb, casele se asigurari nu vor mai percepe asa-numita "asigurare suplimentara de sanatate", ceea ce da satisfactie SPD.
• Vinieta pentru autoturismele neinmatriculate in Germania urmeaza sa fie legiferata in 2014. Deocamdata lipseste conceptul aplicarii nediscriminatorii, raportat la legislatia UE, a acestei masuri, insa CSU a invins. In plus, taxa de drum pentru camioane e planificata sa fie extinsa, candva, si la soselele nationale din Germania, nu doar la autostrazi.
• Salariul minim pe economie se va aplica din 2015, cu o perioada de tranzitie si "exceptii" de doi ani, adica pana in 2017. Minimul se refera la 8,50 euro/ora si a fost principala conditie de coalizare la nivel guvernamental, a SPD.
• Uniunea a impus "pensia de mama", pentru mamele cu copii nascuti inainte de 1992. SPD primeste pensia "fara penalitati" a angajatilor de 63 de ani, cu 45 de ani de asigurare. Reperul varstei de pensie ramane insa 67 de ani. In plus, se prevad majorari la pensiile de handicapati. Costurile "marii reforme a pensiilor" tintite in Contractul de Coalitie depasesc zece miliarde de euro.
• Ca si pana acum, dubla sau multipla cetatenie nu este in general admisa, in Germania. SPD-ul a reusit insa sa impuna in Contract desfiintarea obligativitatii de a opta pana la varsta de 23 de ani, pentru o anumita cetatenie - germana sau a parintilor -, impusa acum copiilor de imigranti.
• S-a cazut de acord ca nu vor creste taxele si impozitele. In plus, din 2015 nu vor mai fi facute noi datorii, de catre stat. Uniunea si SPD au cazut de acord asupra unui cadru financiar pentru cheltuieli si investitii suplimentare, pana in anul 2017. O remarca a criticilor: planul sta in picioare, doar daca dobanzile bancare nu cresc intre timp.
• SPD si CSU ar fi vrut sa treaca in Constitutie posibilitatea organizarii de referendumuri populare, cu privire la legile votate in Parlament. CDU si Merkel n-au fost insa niciodata adeptele democratiei directe, asa ca "adio, referendum" in Germania, in urmatorii patru ani.