Georgienii sunt chemati duminica la urne pentru desemnarea succesorului presedintelui prooccidental Mihail Saakasvili, favoritul scrutinului electoral fiind filosoful Ghiorghi Margvelasvili, candidatul taberei adverse, putin cunoscut publicului larg, transmite AFP.
Scrutinul marcheaza sfarsitul tumultuoasei ere a lui Saakasvili, ajuns la putere in urma cu zece ani in contextul "Revolutiei Trandafirilor", dar si sfarsitul unei institutii prezidentiale puternice care sa domine viata politica a fostei republici sovietice din Caucaz, cu o populatie de 4,5 milioane de persoane.
Sondajele de opinie il prezinta pe candidatul miscarii lui Saakasvili, fostul presedinte al Parlamentului David Bakradze, pe o pozitie secunda, fiind devansat de Ghiorghi Margvelasvili, candidatul miscarii Visul Georgian, din care face parte prim-ministrul georgian si miliardarul Bidzina Ivanisvili, dusman jurat al presedintelui prooccidental.
"Astazi vom arata ca suntem adevarati europeni. Oamenii pot alege liberi", a declarat premierul Bidzina Ivanisvili, dupa ce a votat pentru candidatul sau.
Sectiile de votare s-au deschis la ora locala 8:00 (6:00, ora Romaniei) si se inchid la ora 20:00 (18:00, ora Romaniei). Rata de participare la ora locala 14:00 era de 32% dintre alegatori.
Noul presedinte va avea mai putine puteri decat premierul, ca urmare a unei reforme constitutionale
Saakasvili, a carui formatiune politica a fost invinsa de Ivanisvili in alegerile legislative octombrie 2012, nu mai are dreptul de a se inscrie in cursa pentru un nou mandat, in conditiile in care a castigat deja doua mandate consecutive.
Ghiorghi Margvelasvili, in varsta de 44 de ani, este un fost profesor de filosofie fara experienta politica, la polul opus fata de flamboaiantul Saakasvili, care l-a descris drept "mationeta" lui Ivanisvili.
Margvelasvili este creditat cu 40% din intentiile de vot, fata de 20% cu cat este cotat David Bakradze, insa este increzator ca va castiga primul tur al cursei prezidentiale la care s-au prezentat 23 de candidati.
Intrarea in cursa a carismaticului Nino Bourjanaze, fost presedinte al Parlamentului, aflat in relatii bune cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin, si de faptul ca 20% dintre alegatori se declara indecisi, fac posibil un al doilea tur de scrutin.
Indiferent de rezultatul alegerilor prezidentiale, coalitia lui Bidzina Ivanisvili va continua sa conduca guvernul. Ivanisvili a promis ca se va retrage de pe scena politica dupa alegeri si ca isi va desemna succesorul in fruntea Executivului.
Niciunul dintre politicieni nu contesta apropierea occidetala obtinuta de Saakasvili, insa succesorul lui va trebui sa munceasca din greu pentru a imbunatati relatiile cu Rusia.
Cele doua tari au rupt relatii diplomatice dupa razboiul de cinci zile din august 2008 pentru controlul teritoriului separatist pro-rus Osetia de Sud. Rusia a recunoscut oficial in 2008 atat Osetia de Sud cat si republica separatista georgiana Abhazia, masand in cele doua regiuni un contingent importanta de trupe.
Observatorii OSCE au descris campania elecorala pentru prezidentiale ca fiind "mult mai linistita " decat cea din octombrie 2012, soldata cu primul transfer putere pasnic, dupa infrangerea taberei Saakasvili .
Timp de un an, georgienii a fost martorii unei coabitari dificile intre presedinte si premierul Ivanisvili.
Mai multe aliati apropiati ai lui Saakasvili au fost arestati, starnind un val de ingrijorare in capitalele occidentale, cancelariile suspectand anchete penale motivate politic.
Ivanisvili l-a numit pe presedintele Saakasvili un "om mort din punct de vedere politic " si l-a avertizat ca ar putea face si el obiectul unei anchete penale.
Desi criticat pentru stilul sau autoritar, vizibil mai ales dupa razboiul dezastruos cu Rusia, Saakasvili a reusit in zece ani sa limiteze coruptia, sa construiasca infrastructura si sa relanseze economia Georgiei, tara care, dupa caderea URSS, a trecut printr-un razboi civil si un colaps economic.
Reformele initiate de Saakasvili, un avocat educat in Statele Unite si in Franta, nu au fost apreciate de toata lumea: in timpul mandatelor sale, tara a trecut prin mai multe proteste in masa prin care i s-a cerut plecarea de la conducere, unele dintre ele fiind dispersate violent de catre politie.
