Unul dintre cele mai frumoase teatre din Grecia Antica, construit in urma cu 2.300 de ani, a fost redeschis pentru public sambata la Messene, in sudul Peninsulei Peloponez. Abandonat de messenieni sub influenta crestinismului (Epistolele Sfantului Pavel catre messenieni), cazut in uitare vreme de 17 secole, teatrul din Messene s-a redeschis si a fost readus la viata cu ocazia unui concert special, care a avut loc pe 3 august, dupa aproape 1.700 de ani de tacere, in aceasta straveche cetate greceasca din sudul Peloponezului, informeaza site-ul publicatiei Le Nouvel Observateur, citat de Mediafax.

Teatrul, partial restaurat cu fonduri de la Fundatia Niarchos, care era inzestrat cu o vasta scena mobila in epoca in care a fost construit, a trecut printr-o serie de pregatiri febrile pentru seara de gala, pe 3 august, organizata pentru a celebra "renasterea" sa.

Sub bagheta lui Vassilis Christopoulos, directorul Orchestrei Nationale din Atena, un ansamblu de muzicieni a acompaniat doi artisti, soprana Cecilia Costea si baritonul Dimitri Platanias. Avand un repertoriu mai putin grec, consacrat lui Verdi si Puccini, la acest spectacol au fost asteptati mii de spectatori in acest sit arheologic in general pustiu, care a constituit punctul final al Festivalului din Atena si Epidaure 2013, insa, totodata, un nou inceput pentru unul dintre cele mai frumoase teatre din Grecia Antica.

Istoria orasului Messene, a teatrelor sale, a templelor sale sprijinite de ziduri puternice, incepe din anul 369 i.e.n. Ilustrul general Epaminondas din Teba, care i-a invins pe spartani in batalia de la Leuctra in anul 371 i.e.n., distrugand in sfarsit tirania exercitata de Sparta asupra oraselor invecinate, a eliberat populatiile inrobite. A redat orasul Messene messenienilor, cerandu-le insa sa construiasca o noua capitala, in care sa traiasca cetatenii acelui oras exilati in Libia, in Sicilia sau in alte orase grecesti, cu scopul de a opune rezistenta in fata unei posibile revanse a Spartei.

Astfel s-a nascut Messene, la poalele Muntelui Ithome, o fortareata si un sanctuar dedicat lui Zeus Ithomatas. Construit armonios in terase intr-un inel muntos cu deschidere spre mare, conceput pe baza modelului de oras ideal creat de arhitectul si geometrul Hippodam din Milet, orasul Messene, ale carui ziduri, intarite cu 38 de turnuri, se intind pe o lungime de 9 kilometri, adaposteste in centru cele mai frumoase monumente publice ale sale, astfel incat accesul sa fie la fel de usor pentru toti cetatenii sai din cartierele invecinate.

Avand o agora (piata centrala) magnifica, propilee impozante, fantani monumentale, numeroase izvoare, temple inchinate zeilor Esculap, Artemis si Demetra, un odeon destinat adunarilor populare (Ecclesia) - o sala acoperita si sprijinita de coloane in care aveau loc sedintele Adunarii alesilor -, un superb stadion inconjurat de porticuri, pe colinele ramase neschimbate din Antichitate, un stadion care putea sa ii primeasca pe cei 10.000 de locuitori ai cetatii si pe toti cei din satele din imprejurimi, Messene depasea fara indoiala ca numar de locuitori populatia Atenei, iar trei porturi ii asigurau legatura cu restul civilizatiei elene.

Edificat dupa modelul teatrelor grecesti care se foloseau de declivitatea terenului, sprijit de un zid vast semicircular, magnificul teatru din Messene a fost construit pentru a primi 10.000 de spectatori sau pentru toti cetatenii orasului cu ocazia unor reuniuni de ordin politic. Au rezistat pana in zilele noastre doar cateva randuri cu scaune din gresie, in fata carora se ridica scena dedicata marelui preot al templului lui Zeus care domina orasul.

Desi geograful si scriitorul Pausanias a consacrat numeroase pagini orasului Messene in volumul sau "Descrierea Greciei", in secolul al II-lea e.n., orasul, devenit crestin, a fost mai tarziu abandonat, acoperit cu vita de vie si maslini, cazut in uitare si redus la tacere, chiar daca numerosi calatori francezi si englezi i-au vizitat ruinele incepand din secolul al XVII-lea.

Abia in 1986 Societatea arheologilor din Atena a rascumparat de la taranii din zona toate terenurile acoperind teritoriul cetatii si au putut sa inceapa astfel primele sapaturi finantate de Uniunea Europeana, sub coordonarea arheologului Petros Themelis. Cercetatorii au descoperit statui magnifice care ii reprezentau pe Tezeu, Hermes, Artemis, cele ale unor tinere preotese ale acestei zeite, chiar in zonele descrise de Pausanias.