Manifestatii zilnice au loc de o luna in Bulgaria, ilustrand faptul ca societatea civila s-a saturat de coruptia elitelor politice, o contestare sustinuta de tarile Uniunii Europene, in special Germania si Franta, potrivit unei analize AFP citate de Mediafax. Potrivit unui studiu al Transparency International, 76% dintre bulgari califica partidele politice drept corupte. "Toate partidele sunt la fel, doar o fatada. Bulgaria este de fapt administrata de cercuri economice. Statul apartine mafiei", declara manifestantul Nikolai Staikov, in varsta de 55 de ani, profesor de gimnastica.
Totusi, premierul Plamen Oresarski, un economist aflat la conducerea unui Guvern de tehnocrati de o luna si jumatate, sustinut in Parlament de Partidul Socialist (fost comunist) si de partidul minoritatii musulmane turce, refuza sa demisioneze, afirmand ca "tine cont de interesele tuturor bulgarilor". El a lansat masuri de urgenta in favoarea celor mai defavorizati si pentru a stimula intreprinderile mici si mijlocii (IMM) in vederea crearii de locuri de munca.
In raport cu Guvernul, opinia publica este divizata: potrivit unui studiu al Gallup, 41 la suta dintre bulgari apreciaza ca Guvernul trebuie sa demisioneze, in timp ce 40 la suta vor ca acesta sa se mentina la putere.
Apelurile manifestantilor pentru o "moralizare" a politicii sunt sustinute de presedintele Rosen Plevneliev (centru-dreapta), dar si de cele doua mari tari europene - Germania si Franta - potrivit carora "buna guvernare" a Bulgariei este "treaba tuturor europenilor". Ambasadorul francez Philippe Autier si omologul sau german Matthias Hoepfner au calificat, la 8 iulie, drept "o veste excelenta" elanul societatii civile bulgare, care merita "sa fie ascultata". Intr-o declaratie putin obisnuita, ei au subliniat ca "modelul oligarhic nu isi are locul" in UE, din care Bulgaria face parte.
Valul de manifestatii a fost declansat de nominalizarea, la 14 iunie, la conducerea Agentiei de Securitate Nationala a unui magnat de presa cu reputatie dubioasa, deputat al partidului minoritatii musulmane turce.
Un val fara precedent de manifestatii in timpul iernii, provocat de pretul ridicat la electricitate, a inlaturat Guvernul conservator condus de Boiko Borisov. "Daca protestele din iarna au fost declansate de grija painii zilnice, cele din vara au o miza morala", noteaza politologul Boriana Dimitrova, de la institutul Alpha Research. "Tinerii din clasa medie urbana sunt cei care reclama acum o presiune politica. Ei si-au dat seama de pasivitatea societatii civile, care i-a permis oligarhiei sa abuzeze", explica ea.
Potrivit Gallup, 39 la suta dintre bulgari vor ca manifestatiile sa continue, in timp ce 43 la suta vor ca acestea sa inceteze. Si, tot potrivit Gallup, 35 la suta dintre bulgari cer alegeri anticipate si 39 la suta se opun, deoarece acestea nu ar face decat sa reproduca actuala configurare a Parlamentului.
Manifestatiile fiind organizate pe retelele de socializare, nu au aparut nici o noua forta politica, nici un lider carismatic. Totusi, partide mici cu orientare europeana, nereprezentate in Parlament, intre care Verzii, liberalii si conservatorii de dreapta anticomunista, au anuntat la 6 iulie formarea unei noi aliante. In plus, se are in vedere si crearea unei formatiuni liberale apropiate presedintelui Rosen Plevneliev, potrivit presei.
In opinia politologului Tvetozar Tomov, de la institutul Scala, "alegerile anticipate nu vor reedita rezultatele celor din mai din cauza mobilizarii civile care ii va determina sa voteze pe cei dezgustati de coruptie, care s-au abtinut", explica el. In plus, partidul ultranationalist Ataka, de care depinde supravietuirea parlamentara a Guvernului, va fi privat de acest rol, apreciaza el.
Potrivit unui militant al Verzilor, politologul Evgheni Dainov, lupta impotriva oligarhiei, care "sufoca orice activitate economica independenta si hraneste saracia", abia a inceput.
0
4
