La sapte ani dupa dezvaluirea ca serviciile secrete americane, sub George W. Bush, efectuau o supraveghere a apelurilor telefonice din Statele Unite, administratia lui Barack Obama se vede nevoita, joi, sa se justifice pentru faptul ca a mentinut si extins, in secret, acest program, scrie AFP.
UPDATE: Directorul National Intelligence, James Clapper, a estimat ca scurgerile de informatii ameninta securitatea nationala. Aceste informatii sunt o "potentiala amenintare pentru capacitatea noastra de a identifica si aborda riscurile cu care se confrunta tara noastra", a declarat acesta.
Casa Alba a negat ca ar spiona cetateni americani sau oameni care traiesc in Statele Unite, potrivit unui oficial al administratiei Obama care a solicitat anonimatul.
Cotidianul britanic The Guardian a publicat miercuri seara o ordonanta secreta a justitiei americane care obliga operatorul Verizon sa furnizeze zilnic Agentiei Nationale de Securitate (NSA) toate datele telefonice ale abonatilor sai, din aprilie pana in iulie.
Parlamentarii care erau tinuti la curent cu acest program de catre executiv au anuntat ulterior ca aceasta supravegherea dura de sapte ani, confirmand astfel ca ordonanta dezvaluita de The Guardian nu era decat o reautorizare a vechii rutine din vremea lui Bush.
Colectarea de date de catre NSA, ale carei servere interceptau deja miliarde de comunicatii telefonice si electronice in intreaga lume, este un "intrument crucial" in lupta impotriva terorismului, a comentat joi dimineata un inalt oficial american, sub acoperirea anonimatului.
Acesta a insistat asupra faptului ca ordonanta "nu permite guvernului sa asculte conversatiile telefonice ale unei persoane" si nu se refera la "continutul comunicatiilor sau la numele abonatilor".
Este vorba de "metadate, precum un numar de telefon sau durata unui apel", a subliniat acest responsabil. Verizon are 121 de milioane de abonati.
"Informatia pe care o cauta se afla la celalalt capat al apelului", a explicat Saxby Chambliss, vicepresedinte republican al comisiei pentru Informatii a Senatului. "Daca un numar corespunde unui numar terorist apelat de pe un numar american (...) atunci el poate fi semnalat, si se poate solicita o ordonanta a justitiei pentru a merge mai departe in cazuri precise".
"Aceasta serveste pentru demascarea cuiva inainte ca ceva sa se intample, se numeste a apara America", a sustinut Dianne Feinstein, presedintele democrat al comisiei, care a confirmat ca congresmenii erau informati in mod regulat de executiv asupra acestui subiect.
"Patriot Act"
Dar aceste dezvaluiri au concretizat cele mai rele temeri ale aparatorilor libertatilor individuale, care incearca de ani de zile sa faca lumina in privinta utilizarii de catre guvern a unei clauze din "Patriot Act", legea antiterorista votata dupa atentatele din 11 septembrie 2001.
"Merge dincolo de Orwell", a denuntat Jameel Jaffer, de la marele ONG American Civil Liberties Union (ACLU), referindu-se la celebra distopie a lui George Orwell, "1984". ACLU a incercat atunci in justitie, dar in zadar, pana astazi, sa forteze guvernul sa explice utilizarea Patriot Act.
"Este o noua dovada a dimensiunii pana la care drepturile democratice de baza sunt puse in planul doi, in secret, in beneficiul agentiilor de informatii, care nu trebuie sa dea socoteala nimanui", a precizat acesta, intr-un comunicat.
In 2006, cotidianul american USA Today a declansat o unda de soc in Statele Unite dupa ce a dezvaluit ca NSA colecteaza in secret datele de comunicatii ale americanilor de la marii operatori din tara.
Programul nu viza atunci decat comunicatiile intre un interlocutor din State si unul din strainatate. Administratia George W. Bush a modificat ulterior programul astfel incar cererile de interceptare sa fie decise de un judecator intr-un tribunal secret.
Incepand cu 2001, Congresul a prelungit Patriot Act si a relaxat criteriile, permitand FBI sa solicite date telefonice.
Accest direct la Facebook si Google
Washington Post si The Guardian au afirmat, pe baza unor scurgeri de informatii de la un fost angajat, ca NSA a avut acces direct la serverele a noua giganti americani in domeniul Internetului, inclusiv la Facebook, Microsoft, Apple si Google.
Programul, cu numele de cod PRISM, functioneaza din 2007 si nu a fost facut public pana acum. Anumite companii contactate de Washington Post au declarat ca nu stiau de acest program si ca nu au permis accesul direct al guvernului la servere.
"Nu oferim nici unei organizatii guvernamentale acces direct la serverele Facebook", a declarat Joe Sullivan, director de securitate la Facebook.
"Nu am auzit niciodata de PRISM", a afirmat Steve Dowling, purtatorul de cuvant al Apple.
1
0
