Politica de austeritate promovat de Germania este pusa sub semnul intrebarii mai mult ca niciodata, dupa criticile virulente ale socialistilor francezi si agravarea crizei din Spania si Italia, unde noul sef de guvern Enrico Letta isi prezinta luni programul, scrie AFP.
Letta va pronunta luni un discurs extrem de asteptat de partenerii sai europeni si de piete, ingrijorati sa vada a treia economie europeana adancindu-se in recesiune si cu un somaj care se apropie de 12%.
Noul presedinte al Consiliului a cerut deja "schimbarea directiei politicii europene" deoarece masurile de "austeritate nu mai sunt suficiente", chiar daca nu are foarte multa marja de manevra, cu o datorie de peste 2.000 de miliarde de euro.
El a primit duminica sprijinul presedintelui Francois Hollande, pentru care Franta si Italia trebuie sa-si "conjuge eforturile" deoarece "Europa trebuie mai mult ca niciodata sa se mobilizeze pentru a reveni la crestere".
In vizorul celor doi lideri, politica germana, in conditiile in care indicatorii confirma luna dupa luna ca zona euro nu va reveni la crestere, in urma scurtei cure de austeritate necesara pentru regasirea competitivitatii, dupa cum spera Berlinul.
Dar, in dorinta sa de a construi o "tensiune amicala" cu Angela Merkel, asa cum pleda la finele lui martie, presedintele Frantei s-a trezit luni intr-o pozitie nu foarte comoda, dupa declaratiile unor lideri ai partidului sau care par sa nu fi retinut decat cuvantul "tensiune".
Presedintele Adunarii nationale franceze, Claude Bartolone, a cerut la finele saptamanii trecute o "confruntare" cu Angela Merkel, descrisa intr-un proiect proiect de text al Partidului socialist drept "cancelarul austeritatii", de o "intransigenta egoista".
Desi textul a fost curatat in acest week-end de referintele la Merkel, in urma presiunilor premierului Jean-Marc Ayrault, executivul era nevoit luni sa faca o echilibristica dificila in ceea ce priveste starea cuplului franco-german, fara a nega insa diferendurile cu Berlinul.
"Dezbatere, nu box", rezuma luni ministrul francez al Afacerilor externe, Laurent Fabius, in conditiile in care dreapta il acuza pe Francois Hollande de "responsabilitatea personala in degradarea continua si consternanta a relatiei franco-germane".
Berlinul parea sa ignore aceste critici, subliniind ca "ceea ce conteaza pentru noi este actiunea guvernului francez", cu continuarea politicilor de reforme si de reducere a deficitelor. Dar Germania se afla in centrul apelurilor de suplete bugetara, venite din partea Statelor Unite, ale FMI si chiar a Comisiei Europene.
Berlinul refuza sa fie tap ispasitor
Ministrul german la Finantelor, Wolfgang Schauble, va fi din nou confruntat cu aceasta cerere, in cadrul intalnirii cu ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, luni, la Granada.
Spania, cu o rata a somajului record de 27%, a admis vineri ca va avea nevoie de doi ani suplimentari pentru a-si redresa finantele.
Schauble refuza insa ca Germania sa fie luata drept tap ispasitor: "Este o tentatie umana sa-ti arunci propriile probleme pe umerii altora, si in acest moment Germania este vizata in mod deosebit", declarase el, joi.
Pentru presa germana, atacurile impotriva cancelarului se explica prin perspectiva alegerilor legislative de peste cinci luni.
"In 22 septembrie germanii nu vor vota doar pentru compozitia viitorului Parlament, dar si pentru soarta a numeroase alte tari. De aceea Europa vrea sa se amestece in campania electorala germana", subliniaza Suddeutsche Zeitung (centru-stanga).
Cotidianul apreciaza ca atacurile asupra cancelarului se vor multiplica. Dar aceste "atacuri o vor ajuta pe Merkel (deoarece) germanii sunt la randul lor in majoritate sceptici in ceea ce priveste planurile de ajutor si sustin politica promovata de cancelar", reaminteste cotidianul bavarez.
0
3
