Liderul kurzilor, Abdullah Ocalan, aflat in inchisoare, le-a cerut joi rebelilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan, cu ocazia Noului an kurd, sa inceteze focul si sa se retraga din Turcia, o declaratie care trezeste sperante legate de terminarea unui conflict care insangereaza tara de 29 de ani, scrie AFP.

"O spun in fata milioanelor de persoane care asculta apelul meu, o noua era se deschide, unde politica trebuie sa prevaleze, nu armele", a declarat Ocalan, intr-un mesaj citit de deputatul Partidului pentru pace si democratie (BDP, pro-kurd) la Diyarbakir (sud-est), in fata a sute de mii de persoane.

"Am ajuns intr-o faza in care armele trebuie sa taca", a subliniat el, iar "elementele armate trebuie sa se retraga in afara Turciei".

Fondatorul PKK nu a precizat calendarul pentru retragerea combatantilor sai, al caror numar este estimat la circa 5.000, imprastiati intre sud-estul Turciei si bazele miscarii din nordul Irakului.

De la inceputul rebeliunii kurde, in 1984, Abdullah Ocalan a proclamat de patru ori o incetare unilaterala a focului in acest conflict care s-a soldat cu peste 45.000 de morti.

In mesajul sau, Ocalan a justificat convertirea la pace prin faptul ca "perioada de rezistenta armata a deschis o usa pentru un proces politic democratic". "Sacrificiile nu au fost facute in va", a asigurat acesta, "nu este sfarsitul luptei, este inceputul unei noi lupte".

Declaratia sa a fost aclamata de multime, adunata pentru a o asculta intr-o imensa esplanada din Diyarbakir, metropola din sud-estul Turciei pe care 12 - 15 milioane de kurzi din tara o considera capitala lor.

Dar obstacolele in calea pacii raman numeroase. Incepand cu soarta rezervata lui Abdullah Ocalan. Ankara a respins ideea unei aministii generale dar kurzii insista pentru eliberarea sa sau, in cel mai rau caz, arestul la domiciliu.

Majoritatea turcilor respinge orice negociere directa cu liderul kurd, considerat adeseori drept un "terorist" sau ucigas de copii".

Opozitia il banuieste pe premierul Erdogan ca doreste sa acorde kurzilor noi drepturi in schimbul sustinerii deputatilor lor pentru modificarea Constitutiei, intarind puterile presedintelui. Constrans sa renunte la functie in 2015, actualul prim ministru doreste sa obtina mandatul de sef al statului in 2014.