​Analiza Stratfor: Impactul restructurarii scutului antiracheta asupra relatiilor SUA-Rusia

de V.O.     HotNews.ro
Miercuri, 20 martie 2013, 18:53 Actualitate | Internaţional

Cum functioneaza scutul antiracheta
Foto: Stratfor
Schimbarile anuntate de SUA pentru scutul antiracheta au produs o deschidere pentru imbunatatirea relatiilor cu Rusia, insa aceasta este una fragila, iar prezenta americana in Polonia si va continua sa fie un obstacol in relatiile dintre Washington si Moscova, arata o analiza Stratfor pe tema efectelor pe care le-ar putea avea restructurarea programului american antiracheta din Europa.

Analiza Stratfor, pe larg:

SUA par sa isi diminueze eforturile in privinta scutului antiracheta din Europa Centrala. Pe 15 martie, Secretarul Apararii Chuck Hagel a anuntat ca Statele Unite vor anula Faza a 4-a a planului european si vor "restructura" programul Standard Missile-3 Block IIB, un interceptor foarte avansat de aparare impotriva rachetelor balistice intercontinentale. Anuntul lui Hagel inseamna ca dezvoltarea acestui interceptor, o componenta esentiala a Fazei a 4-a, va fi abandonata. Exista mai multe motive posibile pentru aceasta masura, indeosebi speranta SUA intr-o ameliorare a relatiilor tensionate cu Rusia, care se opune intregului plan de aparare antiracheta.

Autoritatile de la Washington au nevoie de cooperarea Rusiei intr-o serie de chestiuni, iar discutiile dintre cele doua tari au batut pasul pe loc in ultimele luni. Dar, daca decizia de a renunta la Faza a 4-a a planului antiracheta ar putea face ca negocierile sa progreseze, miscarea nu va inlatura toate ingrijorarile Rusiei legate de scutul american antiracheta din Europa. Diverse dispute vor ramane nerezolvate intre Washington si Rusia si vor preveni in continuare indelung asteptata resetare a relatiilor SUA-Rusia.

Programul antiracheta american presupunea o crestere treptata a sistemelor de aparare antiracheta din Europa. Planul initial viza desfasurarea unor interceptori cu raza scurta si medie de actiune in primele trei faze, iar in a patra faza - desfasurarea unor interceptori cu raza mai lunga de actiune. Prima faza, implicand statii radar in Turcia si sisteme in Mediterana, a fost implementata deja. In fazele a doua si a treia, interceptori mai avansati, impotriva rachetelor cu raza mica si medie, urmeaza sa fie desfasurati in Romania pana in 2015 si in Polonia pana in 2018. In faza a patra, rachetele cu raza lunga de tip SM-3 Block IIB ar fi desfasurate in Romania si Polonia in jurul anului 2022.

Comparativ cu predecesorii sai din seria Standard Missile-3, interceptorul SM-3 Block IIB ar avea capacitati imbunatatite de cautare si un propulsor mai puternic, permitandu-si sa atinga viteze de 5,5 kilometri pe secunda. Interceptorii ar oferi o protectie fara precedent impotriva rachetelor balistice intercontinentale. Acesta este motivul pentru care SM-3 Block IIB s-a confruntat cu opozitia categorica a Rusiei, care vede in acest interceptor o posibila amenintare pentru propriul arsenal strategic de rachete nucleare.

Oficialii militari din SUA insista ca anularea fazei finale a planului antiracheta nu are nimic de-a face cu Rusia ci, de fapt, ar fi motivata de factori tehnologici si bugetari. Intr-adevar, sistemul a fost considerat mereu drept un demers ambitios si costisitor. In 2011, de exemplu, US Defense Science Board a considerat ca misiunea SM-3 Block IIB ar pretinde un "efort imens ce nu poate fi atins in mod realist, chiar si in circumstantele cele mai optimiste legate de desfasurarea in teren, capacitatea sensorilor si tehnologia rachetelor". Intr-o perioada marcata de reduceri bugetare in domeniul apararii, finantarea riscantului program a devenit mai greu de justificat. Dar, indiferent de motivele precise ale Washingtonului pentru aceste schimbari, ele raspund macar partial preocuparilor Rusiei legate de planurile antiracheta ale SUA.

Casa Alba ar dori sa continue scaderea arsenalului nuclear din Rusia si SUA dincolo de limitele impuse de noul tratat START, ce impune un prag pentru numarul de sisteme de livrare desfasurate si de focoase strategice detinute de fiecare tara. In acest scop, Casa Alba are nevoie de contributia Rusiei, pentru a rezista opozitiei fata de tratat pe care o manifesta aripa dura din Congres, cand vine vorba de securitate nationala. Washingtonul mai doreste cooperarea rusa intr-o seire de alte probleme, inclusiv programul nuclear iranian si conflictul din Siria. SUA au nevoie, de asemenea, sa-si asigure accesul la Reteaua Nordica de Distributie, principala ruta logistica spre Afganistan, esentiala pentru retragerea SUA in urmatorii doi ani.

Probleme restante

Totusi, daca schimbarile in domeniul apararii antiracheta au produs o deschidere pentru imbunatatirea relatiilor SUA-Rusia, aceasta este una fragila. Reactiile initiale rusesti fata de anuntul SUA nu au fost optimiste. Viceministrul de Externe Serghei Riabkov, de exemplu, a declarat ca masura nu este o concesie si ca Rusia are inca obiectii fata de aspectele care se pastreaza din planul general.

Mai mult, SUA ar putea decide sa-si concentreze atentia asupra unui alt sistem de aparare impotriva rachetelor balistice intercontinentale, ce ar putea produce din nou obiectii din partea rusilor. Pe 15 martie, de exemplu, Hagel a anuntat si planuri de a desfasura inca 14 interceptori terestri la Fort Greely, in Alaska - rachete capabile, teoretic, sa ofere protectie impotriva rachetelor balistice intercontinentale, desi dezvoltarea programului si desfasurarea s-au impiedicat de numeroase teste esuate. Aparenta moarte a programului SM-3 Block IIB ar putea duce si la desfasurarea unor sisteme antiracheta suplimentare de-a lungul Coastei de Est a SUA.

SUA ar trebuie sa se multumeasca, de asemenea, cu o neliniste tot mai mare din partea aliatilor sai europeni din NATO ca urmare a planului restructurat. Hagel a declarat ca angajamentul SUA de a apara Europa ramane de neatins, iar alti oficiali SUA s-au grabit sa sublinieze ca primele trei faze ale scutului antiracheta raman si vor acoperi toti membrii NATO din Europa pana in 2018. Un lucru esential, primele trei faze ale planului presupun continuarea desfasurarii de forte SUA in Polonia si Romania, aplanand astfel ingrijorari-cheie in randul tarilor din Europa Centrala si de Est in legatura cu o posibila apropiere intre Washington si Moscova. Prezenta militara in Polonia si Romania va continua sa fie un obstacol in relatiile SUA-Rusia.

Aceste relatii sunt mai dificile de cativa ani, din cauza confruntarilor intr-o serie de probleme, de la Siria la restrictiile comperciale si interdictiile privind adoptia - ca sa nu mai vorbim de sistemul de aparare antiracheta. De notat faptul ca nu s-a ajuns la niciun acord semnificativ cand secretarul de Stat Hillary Clinton s-a intalnit, in decembrie 2012, cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, sau cand Lavrov s-a intalnit cu vicepresedintele Joe Biden in februarie. Asadar, in timp ce modificarea planului american de aparare antiracheta vizeaza o problema-cheie pentru Rusia, ea nu raspunde tuturor ingrijorarilor Moscovei - in special celor legate de evolutiile in tehnologia de aparare antiracheta sau de prezenta continua a fortelor SUA in imediata vecinatate a Rusiei.























3525 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi