Decizia Papei Benedict de a se retrage din functie ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu esecul reformarii Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, si cu un raport secret elaborat de trei cardinali in urma scandalului supranumit "Vatileaks", scrie, intr-un editorial preluat de Mediafax, expertul Corriere della Sera Massimo Franco.

"In contextul in care nu a reusit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amara: pleaca el, se schimba el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual invins de un aparat administrativ prea acaparat de putere si prea autoreferential pentru a fi reformat. Papa Benedict a incercat o emancipare a Papalitatii si a Bisericii Catolice (...); insa a devenit o victima",

"Asistam acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere si unei forme a papalitatii. Este vorba de revolta unui Sfant Parinte fata de o deriva a unei Biserici-institutie care in ultimii ani a trecut de la statutul de 'maestru al vietii' la cel de 'pacatos'; (...) O lunga serie de conflicte, manevre, tradari sub cupola Catedralei San Pietro. (...)", noteaza Corriere della Sera.

Publicatia italiana vorbeste si despre un presupus "raport secret" elaborat de trei cardinali si prezentat in urma cu cateva zile pe tema scandalului difuzarii de informatii confidentiale de catre fostul majordom papal Paolo Gabriele.

Conform publicatiei Il Fatto Quotidiano, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informatii, ar fi fost o manevra a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, seful aparatului politic si diplomatic al Vaticanului. Potrivit Il Fatto Quotidiano, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit "Vatileaks". Intr-o ultima decizie, Papa Benedict numise sase cardinali noneuropeni tocmai pentru a diminua influenta lui Bertone, care doreste un viitor papa italian, probabil Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.