Fostul premier de social - democrat Milos Zeman a castigat alegerile prezidentiale din Cehia, primele organizate prin sufragiu universal direct, obtinand 55,16% din totalul voturilor, conform rezultatelor partiale anuntate dupa numararea a 98% din buletinele de vot, informeaza AFP.
Zeman, in varsta de 68 de ani, l-a devansat pe ministrul de Externe Karel Schwarzenberg, un politician de dreapta in varsta de 75 de ani, care a obtinut 44,84% din voturi, anunta Biroul de Statistica (CSU).
Milos Zeman, un veteran de stanga, sustinator al "economiei sociale de piata"
Milos Zeman este un sustinator al "economiei sociale de piata", fiind recunoscut pentru incapatanarea sa, felul in care stapaneste arta de a persifla si pentru limbajul sau brutal, relateaza AFP.
Economistul de stanga ajunge la apogeul carierei sale politice dupa ce a detinut functiile de sef al Camerei Inferioare a Parlamentului (1996-1998) si prim-ministru (1998-2002).
Nascut la 28 septembrie 1944 la Kolin, in apropiere de Praga, Zeman formeaza impreuna cu Vaclav Havel si Vaclav Klaus trioul care a marcat evolutia tarii de la inlaturarea comunismului.
Limbajul colorat al lui Milos Zeman nu foloseste nuante, precizeaza agentia franceza de presa. Fostul premier a folosit in numeroase randuri cuvantul "idiot" pentru a-si descrie adversarii politici. Potrivit economistului ceh, jurnalistii sunt "gunoaie", berea slovaca "nu este buna decat pentru a spala placa dentara", iar militantii ecologisti "dauneaza naturii mai mult decat gandacii de scoarta".
In 2002, Zeman l-a comparat, intr-un interviu, pe presedintele palestinian Yasser Arafat cu liderul nazist Adolf Hitler, pentru a denunta ulterior o eroare de punctuatie care a denaturat raspunsul sau.
Barbatul jovial si indesat, cu parul grizonat si cu un zambet ironic, traieste oficial, din 2002, intr-un sat departe de oras, insa fara a inceta vreodata sa traga sforile puterii din culise.
Zeman a aderat la Partidul Comunist in 1968, dar a fost exclus in 1970. Prietenii lui ii admira curajul cu care a criticat in perioada respectiva economia comunista.
Dupa "revolutia de catifea" din 1989, el a aderat la Partidul Social-Democrat (CSSD) si a devenit liderul formatiunii in 1993 transformandu-l intr-o forta politica importanta.
Zeman a fost considerat multa vreme inamicul economistului liberal Vaclav Klaus, presedintele ceh in exercitiu care a fost succesiv ministru de Finante, premier (1993-1997) si presedinte al Camerei Deputatilor (1998-2002), inainte de a prelua conducerea statului in 2003. Acesta nu a ezitat totusi sa incheie cu Vaclav Klaus un "pact de stabilitate".
Acest acord i-a permis lui Milos Zeman sa obtina votarea, in 1998, a unui guvern minoritar in schimbul cedarii presedintiei celor doua Camere ale Parlamentului partidului de dreapta ODS al lui Klaus. Acordul a limitat considerabil influenta formatiunilor minore.
In 2003, Zeman a candidat fara succes la presedintia tarii. In 2007, a parasit CSSD pentru a fonda, in 2010, Partidul Drepturilor Cetateanului (SPOZ).
In afara de discursul sau considerat de multe ori populist, criticii ii reproseaza lui Zeman isi apleaca urechea prea mult la cuvintele consilierului sau Miroslav Slouf, fost cadru al partidului comunist transformat in lobbyist controversat. Numele gigantului petrolier Lukoil este adesea amintit in acest context.
Casatorit cu Ivana, in varsta de 47 de ani, Zeman este tatal unui baiat din prima casatorie, si al unei fete care a jucat un rol activ in campania sa pentru pesedintie.
Loial traditiei cehe, noul presedinte ceh isi afiseaza pasiunea pentru bere si pentru bautura locala Becherovka.
Alegerile prezidentiale din Cehia, desfasurate pe fondul unei nemultumiri generale, provocate de recesiunea economica si rata crescuta a somajului
Alegerile prezidentiale s-au desfasurat vineri, intre orele 13:00 si 21:00 GMT (15:00-23:00 ora Romaniei), si sambata, in intervalul 07:00 - 13:00 GMT (09:00-15:00 ora Romaniei) si reprezinta primul scrutin prezidential din Cehia organizat dupa decizia parlamentului din 2012 ca seful statului sa fie ales prin sufragiu universal direct, excluzand orice suspiciune de coruptie.
Cei doi pretendenti la fotoliul prezidential au iesit cot la cot din primul tur al alegerilor prezidentiale, desfasurat prin vot universal direct la 11 si 12 ianuarie, cu 24,21% pentru Zeman, premier in perioada 1998-2002, si 23,4% pentru Schwarzenberg, sef al diplomatiei in cadrul Cabinetului de austeritate bugetara al lui Petr Necas, relateaza Mediafax.
Sprijinit de sindicate, Zeman a castigat puncte din partea electoratului de stanga, intr-o regiune afectata de restructurarea economica. Spre deosebire de adversarul sau anticomunist inversunat, Zeman a solicitat sustinerea partidului comunist, care a reusit un adevarat progres in alegerile regionale.
Umanist si conservator, Schwarzenberg a beneficiat insa de un sprijin puternic la Praga si in marile orase, fiind simpatizat si de o mare parte a mediilor artistice si tinerilor din orase, multi dintre acestia purtand insigne "cool" cu figura aristocratului cu mustata si creasta punk.
Alegerile prezidentiale au avut loc pe fondul unei nemultumiri generale, provocate de recesiunea economica si rata crescuta a somajului, care a atins valoarea de 9,4% si care afecteaza puternic tara de 10,5 milioane de locuitori. Campania electorala a fost caracterizata de tensiuni si atacuri la persoana, indeosebi in momentele in care aceasta a degenerat in certuri cu privire la controversatele decrete Benes.
Aceste decrete, semnate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial de catre presedintele cehoslovac din acea vreme, Edvard Benes, au deposedat de bunuri aproximativ trei milioane de germani si austrieci din Sudeti, care au fost ulterior expulzati din Cehoslovacia.
"Ceea ce am facut in 1945 poate fi si astazi de condamnat drept o incalcare grosiera a drepturilor omului, iar presedintele Benes ar trebui convocat la Haga" (sediul Curtii Internationale de Justitie), a declarat Schwarzenberg in cursul unei dezbateri televizate, provocand furia nu doar a lui Zeman si Klaus, ci si a veteranilor de razboi.
Noul sef de stat va fi al treilea de la independenta Cehiei in 1993, dupa Vaclav Havel, Vaclav Klaus. Predecesorii sai au fost alesi de Parlament printr-o procedura criticata pentru complexitatea sa.
2
2
