Negocierile de marti pe bugetul multianual al Uniunii Europene au confirmat cele doua grupari de state care sunt departe de a ajunge la un compromis in scurt timp: tarile net contributoare (Germania, Franta, statele nordice, Marea Britanie, Austria, Olanda) vor reducerea contributiilor nationale din 2014 si statele care primesc mai mult decat dau la bugetul UE (Romania, Polonia, Bulgaria, Grecia, tarile baltice) care sustin ca este inacceptabila reducerea acestui buget, in special a banilor destinati politicii de coeziune care, pe timp de criza au ramas singurul instrument de investitii, crestere economica si locuri de munca.

• Ce vrea VESTUL: “Donatorii” la bugetul UE vor taierea a 120 de miliarde de euro din sumele propuse de Comisia Europeana. Pentru viitorul buget 2014-2020 Executivul UE a cerut peste 1.025 de miliarde de euro.
• Ce vrea ESTUL: Aceasta alocare, cu sume consistente, cel putin la nivelul actualei perioade de programare (2007-2013) este puternic sustinuta de 15 state – grupul “Prietenii coeziunii”: Europa de Est, tarile baltice, Spania, Portugalia si Grecia. Cipru, desi este alaturi de acest grup, prefera sa pastreze o oarecare distanta pentru ca va prelua, din iulie, presedintia rotativa a UE.
  

REFORMA politicii de coeziune: Viitoarele fonduri ale UE vor putea fi cheltuite dupa alte reguli, mult mai stricte, iar politica de coeziune si cea agricola sunt primele vizate de reforma. Astfel, la pachet cu fondurile structurale din 2014 vin si constringerile bugetare, impuse prin regulile Bruxelles-ului referitoare la coordonarea economica si la disciplina fiscala. Noile conditionalitati (cea macroeconomica prin care pot fi impuse sanctiuni prin politica de coeziune statelor indisciplinate in respectarea tintelor bugetare si rezerva de performanta), sustinute de statele net donatoare, sunt insa vazute diferit de grupul “Prietenii coeziunii”.

Cele 15 state beneficiare ale politicii de coeziune (Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Grecia, Spania, Portugalia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta si Croatia) nu sustin conditionalitatile economice, nu vor introducerea de categorii intermediare de regiuni – intre cele sarace si cele dezvoltate – si apreciaza ca daca vor fi facute reduceri la bugetul UE ele trebuie aplicate pe toate politicile.

Pozitia comuna detaliata acestui grup de tari va fi definitivata la sfarsitul acestei saptamini la Reuniunea “Prietenii coeziunii” gazduita de Bucuresti la 1 iunie si la care sunt asteptati premierii statelor europene care au interese financiare pe politica de coeziune.

Cum au avansat negocierile pe viitorul buget. Polonia, unul din cei mai puternici aliati ai Romaniei in negocierile pentru sumele viitoarele pe fondurile structurale, a criticat - in Consiliul pentru Afaceri Generale de marti - Presedintia daneza a UE pentru ca a mentinut anumite conditionalitati. Ministrul polonez Piotr Serafin a spus, in timpul dezbaterilor, ca sustine propunerea de buget a Comisiei Europene si pledeaza pentru folosirea taxei pe tranzactiile financiare pentru completarea bugetului UE.

Executivul UE a fost cel care a lansat pentru prima data varianta folosirii sumelor ce ar proveni din taxa pe tranzactii financiare pentru a reduce contributiile financiare nationale ale statelor membre la viitorul buget. Marea Britanie a avut obiectii pe acest punct pentru ca este cel mai mare opozant al taxarii serviciilor financiare.

Reprezentantul Berlinului, ministrul Michael Link, a precizat in Consiliu ca exista disponibilitatea Germaniei de a ramane cel mai mare contributor net la bugetul UE, doreste insa fonduri si pentru regiunile mai dezvoltate ale UE, dar sustine aplicarea conditionalitatilor macroeconomice.

Romania are rezerve in privinta acestor conditionalitati si cere ca, in cazul in care se vor aplica, sa vizeze angajamentele viitoare si nu platile, a sustinut Leonard Orban, ministrul pentru Afaceri Europene in Consiliul de marti de la Bruxelles. Temerea grupului statelor membre beneficiare ale politicii de coeziune este ca fondurile alocate acesteia vor fi primele vizate de reducerile pe care insista tarile net contributoare.

in privinta ratelor de cofinantare, exista mai multe procentele in functie de nivelul de dezvoltare al regiunilor. Romania sustine ca 85% este procentul minim de co-finantare care trebuie asigurat pentru regiunile mai putin dezvoltate.

Datele si pozitiile exprimate la aceste ultime negocieri vor fi conturate la Consiliul European de pe 28-29 iunie la Bruxelles. Comisia Europeana doreste un acord al statelor membre pe viitorul buget al UE pana la sfarsitul lui 2012 insa un compromis nu este asteptat mai devreme de a a doua jumatate a acestui an.