Coruptia nu mai este rentabila in Germania iar fenomenul este in declin, afirma Manfred Notzel, 61 de ani, procurorul general al parchetului din Munchen, unul dintre cele mai eficiente in ceea ce priveste coruptia economica, relateaza AFP.
Inainte de 1990, coruptia nu era o problema in Germania, "cel putin in ochii opiniei publice, pana cand o serie de afaceri au demonstrat contrariul", spune acest barbat, a carui jovialitate contrasteaza cu teama pe care o inspira oamenilor de afaceri cu care se intersecteaza.
La Munchen, spre exemplu, "exista o lunga traditie a intelegerilor asupra preturilor" in ceea ce priveste constructiile de infrastructuri publice, descoperita progresiv de justitie.
Si cadrul legal a evoluat, in favoarea anchetatorilor: "Incepand cu 1997, coruptia si intelegerile asupra preturilor sunt urmarite penal si in sectorul privat. Inainte era dificil, pentru ca intotdeauna trebuia sa dovedesti paguba existenta". Iar cooperarea cu fiscul este mai facila decat in trecut, noteaza acesta.
Afacerile de coruptie au adeseori o dimensiune internationala, ceea ce a complicat sarcina justitiei, in special din cauza diferentelor de drept.
De la crearea diviziei sale anticoruptie, in 1994, care are astazi aproape 40 de functionari, parchetul din Munchen a efectuat peste 10.000 de anchete, dintre care circa jumatate s-au soldat cu condamnari. Cele 1990 de amenzi, pagube, dobanzi si intelegeri amiabile aplicate au insumat 903 milioane de euro, explica Notzel.
O serie de analisti spun insa ca pedepsele pronuntate nu sunt destul de descurajatoare.
"Nu putem sa le comparam cu flagrantele delicte", recunoaste procurorul. Aceste dosare sunt adeseori complexe, foarte lungi si pagubele sunt dificil de stabilit.
"Primim informatii de la salariati nemultumiti, de la concurenta, de la fisc, din presa si, desigur, din propriile noastre anchete", explica acesta, adaugand satisfacut: "Nu putem sa ne plangem, avem intrari bune de 'comenzi'".
"Din experienta, mi se pare ca (aceasta coruptie) nu este rentabila pentru intreprinderi deoarece profitul calculat dispare cu toate platile conexe", spune procurorul. Printre altele, cei care recurg la coruptie devin "dependenti de anumite persoane si se expun santajului". Fara a mai socoti ca fenomenul coruptiei nu incita la imbunatatirea competitivitatii, ceea ce constituie un handicap serios pentru viitor.
Fara a risca sa evalueze volumul coruptiei din tara sa, Notzel se declara optimist: "Cred ca fenomenul este in recul. Programele de 'compliance' (regulile de buna conduita si de etica) produc efecte. Trebuie sa faci pur si simplu coruptia suficient de dificila pentru ca oamenii sa renunte", comenteaza el.
In fata unei opinii publice din ce in ce mai vigilente, tot mai multe intreprinderi germane se doteaza cu reguli de buna conduita pentru a lupta impotriva coruptiei si a altor practici ilegale, inclusiv micile intreprinderi, cimentului celei mai mari economii europene.
Potrivit unui sondaj realizat recent de firma de audit PwC, 52% dintre cele 830 de intreprinderi germane cu peste 500 de salariati interogate dispuneau anul trecut de un set de reguli de buna conduita ("compliance"), fata de 44% in 2009 si 41% in 2007.
Gigantii Siemens si Daimler au devenit un model in domeniu, afisand o toleranta zero, dupa ce au fost zguduite in urma cu cativa ani de scandaluri de coruptie.
Siemens a platit recent Greciei 170 de milioane de euro pentru a clasa un dosar de mita din anii '90 si si-a concediat toamna trecuta seful din Brazilia, banuit de deturnare de fonduri.
2
2
