Rusia cunoaste un reviriment politic semnificativ, asa cum sta marturie amploarea manifestarilor de contestare organizate din decembrie prin intermediul retelelor sociale, dar este departe de a trai o "primavara" revolutionara pe modelul arab, afirma analistii citati de AFP.
Daca mobilizarea opozitiei nu are precedent de la ajungerea la putere a lui Vladimir Putin, in anul 2000, prim ministru si favorit la alegerile prezidentiale din 4 martie, miscarea nu poate fi comparata cu masele de tunisieni si egipteni care au protestat zile in sir, in ciuda violentelor si a represiunilor.
De fapt, rusii - zeci de mii de oameni care au protestat in doua randuri la Moscova pentru a denunta fraudele de la alegerile legislative si care vor din nou sa iasa in strada, sambata - sunt inainte de toate reprezentanti ai clasei medii.
"In Egipt, clasa medie a lansat miscarea, dar ea a fost urmata de alte paturi ale societatii, in special saracii", explica Mazen Abbas, corespondent al televiziunii Al Arabiya si presedintele Asociatiei imigrantilor arabi din Rusia.
"In Rusia, situatia este foarte diferita. Doar clasa medie manifesteaza la Moscova", subliniaza el.
Sondajele arata ca dorinta de schimbare castiga teren, dar si ca rusii nu sunt pregatiti sa-si forteze destinul.
Potrivit unei anchete realizate la finele lunii decembrie de institutul Levada, 44% dintre rusi sustin manifestatiile dar doar 4% sunt "pregatiti" si 11% "mai degraba pregatiti" sa coboare in strada.
De altfel, reactia guvernului rus in fata miscarii de contestare difera de cea a regimurilor arabe demise: Putin a optat pentru denigrarea opozantilor, acuzati ca sunt platiti de Statele Unite, in loc sa reprime protestele in forta.
"Nu avem de-a face cu o dictatura veche de 30 sau 40 de ani ci cu o 'democratie dirijata', ceea ce este foarte diferit. Inca se poate exprima nemultumirea", a precizat Abbas.
Fiodor Lukianov, redactor sef al revistei "Rusia in politica mondiala", a aratat ca nici partizanii lui Vladimir Putin si si nici opozantii lui nu sunt strict angajati intr-o logica de a merge pana la capat.
Primii au propus reforme minime iar opozantii militeaza pentru o schimbare prin intermediul alegerilor democratice.
"Oamenii care manifesteaza sunt nemultumiti, dar in ansamblu ei vor mai multa prosperitate, mai multe perspective pentru viitor si nu o revolutie. Nu sunt tensiunile care existau in tarile arabe iar puterea reactioneza mai suplu", afirma Lukianov.
In plus, Rusia, inca traumatizata de haosul care a urmat caderii URSS, ramane ostila in fata seismelor politice.
"Puternicul potential revolutionar al rusilor, care exista in urma cu 20 de ani, s-a confruntat cu consecinte dramatice si cu deceptii", reaminteste Lukianov.
Puterea rusa nu se inseala atunci cand incearca sa minimizeze mobilizarea prezentand participantii drept revolutionari periculosi inspirati de haosul din lumea araba.
Presedintele Curtii Constitutionale din Rusia, Valeri Zorkine, a descris un scenariu catastrofic in ianuarie, intr-un editorial intitulat "Rusia: evolutii spre drept sau spre haos" publicat de ziarul oficial Rosiïskaia gazeta.
"Liderii manifestantilor (...) sunt pregatiti sa proclame ca propria lor tara este total privata de legitimitatea politico-juridica si, deci, de suveranitatea sa? Sunt ei pregatiti sa cheme 'dusmanii' (unitatile speciale ale tarilor din NATO) pentru a sustine crearea unui 'nou Stat' in Rusia pe modelul Libiei?", se intraba Zorkin.
Pentru Boris Dolgov, de la Centrul de studii arabe al Academiei ruse de stiinta, Kremlinul se confrunta cu o adevarata provocare.
"Toate revolutiile (arabe) au fost precedate de manifestatii (...) iar in Rusia exista serioase probleme sociale, economice si de criminalitate. Va fi o explozie? Acest lucru depinde mult de ce vor face autoritatile", estimeaza el.
1
2
