Ministrii de externe din Uniunea Europeana au aprobat luni sanctiuni fara precedent asupra Iranului, impotriva programului nuclear, informeaza BBC. Sanctiunile presupun o interdictie imediata de realizare a unor contracte noi pentru petrol cu Teheranul, iar cele deja in vigoare vor fi onorate pana pe 1 iulie.

UE achizitioneaza in prezent circa 20% din exporturile de petrol ale Iranului.

Pe langa embargoul petrolier, UE a inghetat luni activele bancii centrale iraniene si a interzis partial tranzactiile cu aceasta institutie.

UE a inghetat anterior activele a 433 de companii si 113 persoane, la care se adauga acum alte opt companii, intre care banca iraniana Tejarat, cu filiale in Marea Britanie, Franta si Germania, si alte trei persoane.

UE a extins totodata o interdictie de investitii in industria petrochimica si a suspendat vanzarile de aur si alte metale pretioase si diamante catre Iran.

Luni, Agentia Internationala de Energie Atomica a confirmat ca va trimite o echipa in Iran intre 29 si 31 ianuarie.

Reactii in comunitatea internationala

Ministrul britanic de externe William Hague a declarat ca embargoul arata "determinarea UE in ceea ce priveste problema Iranului".

"Este absolut corect sa facem acest lucru atunci cand Iranul continua sa incalce rezolutile UE si refuza sa participa la negocieri semnificative pe programul sau nuclear", a spus el.

Ca raspuns la anunt, un politician iranian a declarat ca Teheranul ar trebui sa sisteze toate vanzarile de petrol catre tarile europene imediat, inainte de termenul limita de 1 iulie, asa incat "preturile sa creasca si europenii sa aiba probleme".

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reactionat spunand ca "sanctiunile unilaterale nu ajuta chestiunea" si a facut apel la o reluare a discutiilor intre Iran si comunitatea internationala.

Insa in comunicatul remis de ministerul de externe rus, citat de Reuters, Moscova a exprimat o pozitie si mai dura.

"Este clar ca ceea ce se intampla este o incercare de a pedepsi Iranul pentru un comportament refractar. Este o linie profund gresita, asa cum le-am spus partenerilor europeni de multe ori. Sub asemenea presiune, Iranul nu va cadea de acord sa faca nicio concesie sau sa isi schimbe politica", se arata in comunicat.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a laudat sanctiunile. "Cred ca este un pas in directia buna. Deocamdata, este imposibil sa stim care vor fi rezultatele acestor sanctiuni."

In cazul Spaniei, renuntarea la o cantitate de petrol echivalenta cu 12% din consum reprezinta "un sacrificiu foarte important", a declarat ministrul de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, cu ocazia unei reuniuni cu omologii sai din Uniune, la care s-a decis embargoul, potrivit AFP.

Margallo a dat insa asigurari ca vor fi gasite alternative.

Alte tari producatoare de petrol, in special din Golful Persic, au promis sa compenseze livrarile Iranului.

Decizia a fost dificila si in cazul Greciei, care importa din Iran 30% din necesarul de petrol.

Grecia, afectata grav de criza datoriilor suverane, beneficia de conditii avantajoase din partea Iranului, iar autoritatile se tem ca noii furnizori ii vor cere garantii financiare dificil de acordat.

Autoritatile de la Atena au renuntat la obiectii in schimbul promisiunii ca partenerii europeni sa discute problema tarilor dependente de petrolul iranian cel tarziu pana in aprilie.

Ministrul francez de Externe, Alain Juppe, a avertizat ca pentru unele tari din UE ar putea creste dificultatile legate de conditiile de aprovizionare cu petrol.

Statele Unite au decis deja la sfarsitul lunii decembrie sa inghete activele institutiilor financiare straine care colaboreaza cu banca centrala iraniana in domeniul petrolului.

Cea mai mare parte a vanzarilor de petrol ale Iranului au loc in Asia, unde europenii si americanii incearca sa convinga state precum India sa isi reduca importurile.