Revoltele istorice din lumea araba au bulversat scena politica din Orientul Mijlociu si prevestesc emergenta unui bloc islamist sunit in fata declinului Iranului siit si a axei sale strategice cu Siria, relateaza AFP.

"Lumea araba nu va mai fi niciodata la fel ca inainte", comenta recent seful Ligii Arabe, Amr Moussa, evocand o "noua ordine regionala".

O noua ordine unde influenta puterilor traditionale rivale, precum Arabia Saudita si Iranul, va disparea in fata unui nou front cu caracter islamist izvorat din Cairo si Ankara, estimeaza analistii.

"Constatam reaparitia unui bloc sunit care include Egiptul, Turcia, Libia, Tunisia, toate cu o orientare islamista", afirma Shadi Hamid, expert la centrul Brookings Doha.

Aceste tari, la care se adauga influenta monarhie din Qatar, "impartasesc o politica externa care nu va fi legata nici de Washington nici de 'axa de rezistenta' iraniano-siriana", a explicat el.

Egiptul "va regasi, in timp, un rol regional pe care nu l-a mai detinut in ultimii ani", crede Agnes Levallois, expert pentru Orientul Mijlociu, facand referire la cei 30 de ani ai regimului pro-american condus de Hosni Mubarak.

"Noua dinamica - guverne care, intarite de legitimitatea lor populara, sunt mult mai active", apreciaza Hamid.

"Primavara araba va reduce influentele externe" in regiune, spune si Paul Salem, directorul centrului Carnegie pentru Orientul Mijlociu, citand exemplul turc. "Inainte, Ankara asculta de americani, astazi, nu face decat ce o taie capul".

Turcia, in rol de superstar, cuplul Iran - Siria, in pericol

Cu succesul sau economic, pozitiile pro-palestiniene si statutul sau de mediator, Turcia lui Erdogan a castigat o mare popularitate in randul arabilor. Dar, odata cu implicarea sa in revolte, in special in Siria, politica sa a capatat amploare.

"Turcia nu mai este o putere, ci o superputere regionala", constata Hamid. Sustinand pozitiile pro-democratice, ea s-a asezat "de partea buna a istoriei".

La randul sau, Liga Araba s-a revigorat si este de nerecunoscut dupa ani de apatie: a acceptat ofensiva NATO in Libia si a impus sanctiuni Damascului.

Acest interventionism nu este gratuit, cred analistii.

"Exista o vointa foarte puternica, in special la monarhiile sunite din Golf, de a sparge axa siita Iran-Siria-Hezbollah", explica Levallois.

O ruptura care ar echivala cu un seism.

"Daca Siria cade, ar fi o lovitura fatala pentru Iran", afirma Hamid. "Din punct de vedere american, o singura piatra ar dobora trei tinte: Damascul, Teheranul si Hezbollahul ar fi toate slabite".

Pentru expertii intervievati de AFP, influenta iraniana este deja in declin din cauza schimbarilor regionale.

"In urma cu cativa ani, Iranul si Hezbollahul erau salutati ca eroi (in fata Israelului). Astazi, Ahmadinejad este asimilat dictatorilor demisi", spune Salem.

"Nimeni nu vorbeste de un model iranian. Teheranul apare ca o forta nedemocratica care a reprimat propria sa miscare de contestare", adauga Hamid, facand referire la manifestatiile din 2009, dupa contestatele alegeri prezidentiale.

Legislativele din martie 2012 ar putea schimba insa datele in Iran, daca strada va fi tentata de o "primavara iraniana".

Ceea ce va slabi Hezbollahul, dar nu ii va ameninta si existenta. Libanul va ramane "o cutie de rezonanta" a dezvoltarilor regionale, in special cele din Siria vecina, adauga Levallois.

Desi un declin al Iranului ar fi pe placul Israelului, statul evreu, care a afirmat ca se teme de o "iarna islamista", nu se afla intr-o pozitie de invidiat.

"Guvernul israelian este foarte paranoic in prezent", spune Hamid. Israelul se teme de un mediu islamist ostil si se inchide in sine, apreciaza acest expert, ceea ce va afecta inevitabil un proces de pace israeliano-palestinian deja inghetat.

Un alt stat care pare sa bata in retragere, din cauza revoltelor, este Arabia Saudita. Potrivit lui Hamid, "Ryadul prefera status quo-ul si acest lucru ii va slabi pozitia, in timp". "Foloseste paradigme vechi intr-o regiune care se schimba rapid".