Proteste de strada, un sistem complicat de vot si incertitudinile legate de influenta armatei complica si tulbura imaginea viitorului in Egipt, unde au inceput alegerile parlamentare.
Pana acum, previziunile pentru Egiptul post-Mubarak au fost trasate in functie de partea mai vocala a populatiei egiptene, de cei care au strigat ori s-au luptat in Piata Tahrir, mai intai ca sa il doboare pe Hosni Mubarak de la sefia statului, iar mai recent ca sa determine armata sa renunte la pozitia confortabila de control in care s-a instalat dupa ce presedintele a renuntat la putere.
Ora adevarului
Insa culoarea votului la scrutinul inceput luni va da prima imagine adevarata a realitatii si va include partea tacuta, cel mai probabil majoritara a populatiei egiptene.
Deja au aparut teorii ale conspiratiei potrivit carora armata va avea grija ca viitoarea componenta politica si ideologica a Parlamentului sa fie echilibrata, iar avantul Fratilor Musulmani sa fie temperat prin interventii asupra sacilor cu buletine de vot.
Evident, acuzatii care, cel putin deocamdata, nu pot fi demonstrate. Oricum, cozile lungi formate de la primele ore la sectiile de vot arata ca egiptenii sunt entuziasmati ca pot vota liber. Prea devreme insa, considera o parte a opiniei publice egiptene, de orientare liberala si secularista.
"Sunt foarte ingrijorat in privinta viitorul imediat, pe termen scurt, nu in legatura cu cel pe termen lung. Si o sa va spun de ce. Viitorul imediat ne va arata catre ce se indreapta Egiptul. Si o sa va spun de ce: din cauza ca cel mai puternic partid egiptean a fost partidul National Democrat al lui Mubarak si din cauza slabiciunii partidelor de opozitie mostenite de pe vremea acestuia, acum singura forta politica bine organizata este organizatia Fratilor Musulmani", spune liberalul Sameh Makram.
Islamistii vad viitor roz
Este si motivul pentru care Fratii Musulmani au insistat ca alegerile sa nu fie amanate, ca sa profite de faptul ca celelalte partide sunt ori prea noi ca sa fie cunoscute, ori prea vechi si erodate in ochii populatiei de compromisuri cu regimul Mubarak.
Un alt sir de scaune in parlament ar putea ajunge totusi la partidele seculariste rezultate din miscarile de strada anti-Mubarak. "Eu nu ma bazez pe partidele politice vechi, ci pe miscarile independente, pe personalitatile independente. Partidul liberal s-a marit, iar de cand au un finantator foarte bogat, a atras mai multi oameni. Dar nu este un partid liberal adevarat si nu are o baza populara reala. Lucru valabil pentru toate partidele politice de opozitie, iar asta e o problema. Nu sunt niste partide adevarate pentru ca am trait intr-o dictatura mult timp, iar opozitia era pentru ochii presei, dar nu participa la un proces democratic, sa i se permita sa se conecteze cu populatia, sa o reprezinte, sa actioneze in numeleei", explica activista Deena Gamil.
Egipt cu raspuns necunoscut
Ecuatia fara solutie predictibila a optiunilor egiptenilor va persista, chiar si in urma sondajelor de opinie, pana in luna martie a anului viitor, cand vor fi incheiate alegerile pentru ambele camere ale Legislativului, conform unui sistem electoral complicat, care reflecta dimensiunile uriase ale Egiptului si numarul coplesitor al celor cu drept de vot.
50 de milioane de egipteni pot alege intre nu mai putin de 50 de partide, din care cele mai multe aparute din tumultul revoltelor anti-Mubarak. Intre acestea se numara, in afara Fratilor Musulmani cu intentii declarate moderate, si partide radical islamiste care nu ascund ca vor instaurarea saria – legea islamica, desi in Egipt exista si o numeroasa minoritate crestina, care reprezinta aproximativ 10-15% din populatie.
Carmen Gavrila, Radio Romania
0
1
