Gruparea separatista basca ETA a anuntat, joi seara, "incetarea definitiva a activitatii sale armate", o decizie istorica dupa 40 de ani de lupta pentru independenta Tarii Bascilor. Guvernul spaniol a salutat decizia ETA, pe care a catalogat-o ca fiind o "victorie a democratiei", relateaza AFP.
"ETA a decis incetarea permanenta a activitatilor sale armate", a transmis gruparea separatista intr-o declaratie publica, tradusa in spaniola, franceza si engleza, in care a indemnat Franta si Spania sa reactioneze la aceasta decizie printr-un proces de "dialog direct".
"ETA solicita guvernelor Spaniei si Frantei sa deschida un proces de dialog direct care va avea ca scop solutionarea conflictului si, in consecinta, depasirea confruntari armate", se arata in sursa citata.
Seful guvernului, Jose Luis Rodriguez Zapatero a salutat imediat "victoria democratiei, a legii si ratiunii". Mariano Rajoy, liderul opozitiei favorit in sondaje, a salutat, de asemenea, "pasul foarte important" facut de ETA, dar a cerut "dizolvarea ireversibila" a gruparii.
"Solutia politica este sa construim", a declarat Jean-Francois Lefort, un membru al biroului national a Batasuna, bratul politic al ETA interzis in Spania, dar legal in Franta, care a cerut tuturor partilor sa "se aseze la masa si sa gaseasca solutii".
Luni, fostul secretar general al ONU Kofi Annan, alaturi de alti demnitari straini, reuniti la o conferinta in San Sebastian pe tema miscarii politice basce, a cerut ETA "incetarea definitiva a violentelor".
Campania de violente a ETA a inceput in urma cu patru decenii si a vizat obtinerea independentei Tarii Bascilor, teritoriu situat in nordul Spaniei si in sudul Frantei. Prezenta inca din 2001 pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, ETA este considerata responsabila pentru moartea a 829 persoane in ultimii 40 de ani de lupta armata pentru independenta Tarii Bascilor.
Gruparea nu a mai comis, insa niciun atac in Spania din anul 2009.
In noiembrie 2010, Batasuna a anuntat crearea unui nou partid, respingand violenta, decizie considerata la acel moment ca fiind un pas inainte spre legalizarea Bildu, alianta electorala creata in jurul Batasuna si oficial lansata pe 3 aprilie 2011, care a inregistrat un real succes la alegerile locale din mai, devenind a doua forta politica dupa partdul nationalist de centru-dreapta PNV.
In ultimele luni, ETA a dat semnale care sugerau ca se prefigureaza sfarsitul luptei armate sub presiunea stangii, care s-a distantat treptat de violente, preferand sa-si apere obiectivele prin intermediul urnei de vot.
Primul pas notabil dateaza din 5 septembrie 2010 cand gruparea separatista a anuntat ca "nu va mentine actiuni ofensive armate". Semnificativa este si data de 10 ianuarie 2011, cand ETA a anuntat o incetare a focului "permanenta si generala", decizie considerata insa insuficienta de catre guvernul spaniol.
La 23 septembrie 2011, un grup care reuneste 700 de detinuti ETA si-a anuntat intentia de a adera la un acord vizand abandonarea armelor.
2
5
