Opt foste republici sovietice din Comunitatea Statelor Independente (CSI) au semnat marti un acord de liber schimb, dar trei state - Azerbaidjan, Turkmenistan si Uzbekistan - au refuzat sa devina parte a noii structuri economice, relateaza Reuters.

"Acesta este un document fundamental care va servi drept baza pentru relatii pe termen lung", a declarat Vladimir Putin, la semnarea pactului de creare a Zonei de Liber Schimb, dupa discutii purtate cu prim ministrii din cele 11 tari membre ale CSI.

Premierul ucrainean a precizat ca printre marfurile exceptate de la acest acord de liber schimb se numara zaharul, petrolul si gazele naturale, potrivit agentiei Interfax.

Reuters noteaza ca refuzul celor trei tari, bogate in zacaminte de gaze naturale, de a semna acordul subliniaza disensiunile din randul statelor membre ale CSI.

Putin a precizat ca acest pact, care urmeaza sa intre in vigoare in ianuarie, va inlocui acordul din 1994, acord pe care o serie de membri al CSI nu l-au ratificat niciodata.

Pactul a fost semnat de Rusia, Armenia, Moldova, Ucraina, Kazakhstan, Kirghistan, Tadjikistan si Belarus. Putin a precizat ca celelalte trei state vor analiza documentul si iau in calcul semnarea acestuia pana la finele acestui an.

CSI a fost creata in 1991 dupa prabusirea Uniunii Sovietice si includea fostele republici sovietice, cu exceptia celor trei tari baltice. Georgia a iesit din CSI dupa razboiul de cinci zile cu Rusia, din 2008.

Rusia a creat o uniune vamala cu Belarus si Kazahstan si o uniune economica din care fac parte cinci tari.

Intr-un editorial publicat in aceasta luna, Putin a declarat ca spera sa creeze o Uniune Eurasiatica pe baza actualei uniuni vamale, care ar urma sa inlature toate barierele comerciale, de circulatie a capitalului si a fortei de munca intre statele membre.

Semnarea acestui pact a avut loc in aceeasi zi in care Turkmenistanul si-a exprimat "stupefactia" fata de reactia Rusiei in ceea ce priveste cooperarea cu Uniunea Europeana pentru constructia gazoductului trans-caspic. Ministerul afacerilor externe din Turkmenistan a afirmat ca pozitia Rusiei in ceea ce priveste gazoductul trans-caspian este contraproductiva.

Acesta si-a exprimat stupefactia fata de afirmatiile oficialilor rusi legate de intarirea cooperarii dintre Turkmenistan si Uniunea Europeana in sfera energiei, potrivit turkmenistan.ru.

"In mai 2008, Turkmenistanul si Uniunea Europeana au semnat un memorandum de cooperare in sectorul energetic. De la acel moment, au avut loc intalniri regulate intre oficiali turkmeni si europeni, la diverse nivele. Un grup special de lucru la nivelul agentiilor din domeniul energetic a fost creat. Rezultatul logic al acestui proces a fost aproarea de catre UE, in 12 septembrie, a mandatului Comisiei Europene de a derula negocieri prinvind constructia gazoductului trans-caspic. Acest eveniment, de fapt, a lansat procesul de negociere cu detinatorii de actiuni privind elaborarea unui document care va defini clar dispozitiile principale referitoare la aprovizionarea cu gaze naturale a Europei din regiunea caspica.

Este un proces normal, civilizat de cooperare intre subiecti suverani si egali asupra pietei energetice. In orice caz, a generat un raspuns inadecvat din partea unor oficiali rusi ai presei", a precizat ministerul turkmen de Externe, intr-o declaratie publicata in data de 18 octombrie.

Turkmenistanul a afirmat in repetate randuri ca se opune politizarii constructiei de gazoducte.

Exporturile de gaze naturale catre Europa reprezinta una dintre prioritatile internationale strategice ale Turkmenistanului si, in acest context, gazoductul trans-caspic este un elemente cheie, subliniaza ministerul de Externe turkmen.