"Rusii isi fac griji ca ar exista posibilitatea ca SUA sau ca o tara din Vest sa loveasca primii intr-un razboi strategic si sa le fie lovite zonele esentiale ca centrele de comanda sau bazele cu rachete. Si apoi, dupa acest atac, SUA sau Vestul sa dispuna de un sistem de aparare antiracheta care sa prinda din rachetele care au mai ramas neatinse si pot fi lansate de Rusia", a declarat secretarul asistent adjunct din cadrul Departamentului de Aparare al SUA, dr. Bradley Roberts, la lucrarile Comisiei pentru aparare si securitate la Adunarea Parlamentara NATO. Declaratiile lui Roberts vin dupa ce deputat din Rep. Moldova se intreba cum poate un sistem defensiv sa devina ofensiv.
Asculta intrebarile deputatului moldovean Vlad Lupan referitoare la scutul antiracheta
Descarca fisierul audio in format MP3
"Cand vorbim despre apararea anti-racheta, vorbim de rachetele interceptoare sol-aer. Cum pot fi aceste rachete o amenintare? Doar in cazul in care una din parti va folosi rachete ca o arma de atac impotriva tarilor acoperite de scut. Doar asa poate fi considerata o ameintare. Altfel, cum poate fi un sistem defensiv considerat o amenintare?", a intrebat deputatul moldovean Vlad Lupan, in cadrul Comisiei pentru aparare si securitate la Adunarea Parlamentara NATO.
La intrebarea deputatului moldovean a raspuns secretarul asistent adjunct al Apararii, Politica de aparare nucleara si antiracheta din cadrul Departamentului de Aparare al SUA, dr. Bradley Roberts, care a explicat de ce scutul antiracheta nu poate fi o amenintare la adresa Rusiei.
Asculta raspunsul dat de catre oficialul american (limba engleza)
Descarca fisierul audio in format MP3
Bradley Roberts, Departamentul Apararii al SUA:
- Din moment ce rusii nu mai sunt la intalnire si au plecat in alta parte, la o alta sedinta, permiteti-mi sa le expun eu ingrijorarea lor. Ei isi fac griji ca ar exista posibilitatea ca SUA sau ca o tara din Vest ar putea sa loveasca primele intr-un razboi strategic, lovind centrul lor de comanda, bazele lor cu rachete. Si apoi. sa dispuna de un sistem de aparare antiracheta care sa prinda din rachetele care au mai ramas neatinse si pot fi lansate de Rusia.
- Astfel o unealta defensiva devina o unealta ofensiva. Cum poate fi un astfel de lucru benefic pentru stabilitate. E o intrebare buna, dar avem un raspuns bun la ea. Sistemul de aparare anti-racheta depinde de radare care "privesc" intr-un anumit loc.
- Noi nu ne putem uita la toata Rusia cu aceste radare. Rusia ar putea lansa rachete balistice din foarte multe zone. Radarele noastre trebuie sa "priveasca" intr-un anumit loc pentru a semnala mai apoi un radar secundar. De aceea este esential sa avem echipamente instalate intr-o pozitie avansata in Europa de sud-est. Acel radar se va uita intr-o anumtia directie. Nu se uita in alta parte si, cu siguranta, nu ar putea sa vada toata Rusia.
- In al doilea rand, acesti interceptori ar trebui sa aiba o anumita viteza. Sa nu uitam ca Pamantul este rotund si pana in momentul in care noi am avea posibilitatea sa vedem o racheta ruseasca ce a fost lansata din zona centrala a Rusiei, acea racheta va fi deja prea sus si va zbura cu o viteza foarte mare.
- Nu am face decat sa ne jucam de-a prinselea cu o racheta (n.r interceptorii SM-3) care nu are viteza unei rachete balistice intercontinentale ( n.r. intercontinental ballistic missile - ICBM) lansata de Rusia. Nu o putem prinde din urma.
- Desi acest sistem de aparare va fi foarte eficient si capabil fata de rachetele balistice cu raza lunga si medie de actiune (n.r intermediate-range ballistic missile - IRBM - si Medium-range ballistic missile - MRBM) ce ar putea sa apara din tarile din Orientul Mijlociu. Dar sistemul nu poate face fata rachetelor intercontinentale ale Rusiei. Nu este o unealta ofensiva si nu este o amenintare a stabilitatii strategice dintre tarile noastre. Dar asta este o discutie pe care trebuie sa continuam sa o purtam.
2
6
