- Intalnirea s-a incheiat
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Consumul produselor traditionale romanesti, dincolo de valoarea gastronomica a gustului, sustine conservarea acestor peisaje naturale de o valoare naturala si estetica incomensurabila. Blogul "Produse din Natura" initiat de WWF, este dedicat consumatorului responsabil, care prefera produsele traditionale, contribuind astfel la cresterea veniturilor din agricultura extensiva, la protejarea biodiversitatii si a peisajelor rurale unice.
Fondata in 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari si eficiente organizatii internationale independente care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de sustinatori in toata lumea si o retea activa in peste 100 de tari.
Termenul a aparut in UE in anii 90 odata cu constientizarea faptului ca tinta UE de stopare a declinului biodiversitatii pana in 2010 nu poate fi atinsa numai prin creearea unei retele de arii protejate la nivel european.
Pe langa acestea exista si zone aflate in circuitul agricol care pastreaza inca habitate si specii importante de interes european a caror supravietuire depinde de pastrarea practicilor agricole traditionale. Spus in linii mari zonele HNV sunt pajistile si pasunile semi-naturale si zonele agricole mozaic in care agricultura traditionala, cositul manual, au creat un mediu de viata propice pentru aceste specii. Romania este una din tarile din UE cu cea mai mare suprafata de zone HNV si de aceea este important pentru WWF sa gasim si sa promovam mecanisme care sa pastreze aceste zone.
Unele din mecanismele pe care le-am identificat prin proiectele noastre sunt: crearea de legaturi de piata pentru producatorii traditionali din zonele HNV pentru ca produsele lor sa se vanda si astfel sa se mentina sistemul lor de productie; promovarea produselor traditionale din aceste zone catre consumatorii din mediul urban ceea ce incercam sa facem si astazi si vom face in acest an prin blogul www.produse-din-natura.eu; oferirea de sprijin pentru certificarea punctelor de procesare locale pentru aceste produse pentru a facilita valorificarea lor in conditii care sa nu fie impovaratoare ca pret pentru producator.
Lucram in prezent pe 3 zone in Romania: Maramures, zona Bran si coridorul Dunarii. Despre celelalte proiecte puteti gasi informatii pe site-ul www.panda.org/romania
Legat de agricultura ecologica, in procesul de certificare a unei ferme ecologice sau a unei culturi se fac inclusiv analize de sol pe langa faptul ca sunt din start evitate zonele cunoscute contaminate istoric.
Cand vorbim de branza poate e mai simplu de inteles ca procesarea laptelui in mod traditional este mai sanatoasa si ca fermele mici nu pun atat de mare presiune asupra mediului sau a animalelor.
Cum stim insa ca animalele nu sunt tratate cu antibiotice sau hormoni de crestere?
Sau, cand vine vorba de agricultura, cum stim ca legumele sanatoase nu au fost tratate cu pesticide sau ingrasaminte chimice care nu sunt chiar organice?
Exista un organism care sa se ocupe de definitia si certificarea produselor organice?
Legumele produse din agricultura ecologica nu au fost tratate cu perticide sau ingrasaminte chimice. Exista si in Romania organisme care se ocupa de inspectia si certificarea produselor ecologice. Lista este disponibila pe site-ul Ministerului Agriculturii.
In supermarket? Care sunt etichetele care atesta produsele, dupa ce sa ne uitam?
Care este diferenta - daca exista - inre produsele eco si produsele bio?
Multumesc!
In ceea ce priveste pietele de desfacere pentru aceste produse exista magazine specializate care comercializeaza produse naturiste unde se pot gasi si produse certificate ecologic. Exista si magazine care comercializeaza numai produse certificate ecologic, de asemenea lista este pe site-ul Ministerului Agriculturii si exista din ce in ce mai mult targuri organizate in diverse orase ale tarii unde vin producatorii de produse ecologice.
Un concept care la noi a functionat foarte bine si inainte de anii '90 si care este acum foarte mult promovat in Europa, este cel al legaturii directe intre consumator si producator. Aceasta presupune in multe cazuri si livrarea directa sub diferite forme a produselor catre consumator. De exemplu: In Baia Mare exista un targ saptamanal organizat de Asociatia Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice din Maramures. In fiecare vineri si sambata fermierii vin la targ cu produsele lor, unii dintre ei, deja se saluta cordial cu cumparatorii si intreaba despre sanatatea membrilor familiei. Periodicitatea targului si posibilitatile de testare a produselor au creat aceasta legatura. In zonele promovate traditional ca destinatii turistice, fermierii au in multe cazuri si pensiuni unde potentialii consumatori pot incerca produsele si pot vedea modul in care sunt ele preparate.
prin urmare as dori sa stiu in ce mod si cu ce rezultate s-a implicat WWF in aceasta problema? care sunt perspectivele opririi defrisarilor/despaduririlor in romania si al inceperii replantarii padurilor? as dori pe cat posibil renuntarea la limbajul de lemn si prezentarea datelor concrete, oricat de urate ar parea; oricum, pt. un montaniard impatimit, care a avut okzia sa vada mai mult decat ceea ce vede turistul obisnuit pe fereastra masinii/vagonului/pensiunii, realitatea din teren e inspaimantatoare, asa ca, personal sunt pregatit pt. prezentarea unor date realiste.
inca o problema: drumul DN66A, cel ce afecteaza nu numai parcul retezat ci si domogled-valea cernei precum si totalitatea celor 6 masive printre care trece, a fost blocat definitiv? sau e doar temporar abandonat din lipsa de fonduri. ar fi bine sa fie blocat definitv tinand cont de faptul ca economic nu are nici o valoare reala (exista drumul alternativ prin baia-de-arama) si distruge iremediabil unul din ultimele habitate naturale din europa aflat intr-o relativa stare de conservare autentica.
multumesc.
Pe de alta parte, pentru a asigura un control si o urmarire a provenientei lemnului care ajunge la operatorii comerciali din domeniul forestier, am initiat si am sprijinit realizarea unui sistem informatic numai SUMAL care este in prezent folosit de Regia Nationala a Padurilor si de firmele de exploatare a lemnului. Sistemul a fost realizat printr-un proiect al Bancii Mondiale care se termina in acest an. Pericolul impotriva caruia incercam sa luptam acum este oprirea acestui sistem o data cu incheierea proiectului. Sunt de acord ca sistemul a venit poate tarziu pentru despaduririle care au avut loc inainte de 2007 in Romania, dar noi consideram ca este un pas foarte important care poate garanta faptul ca macar de acum incolo va putea exista un control adevarat a ceea ce se taie in padurile romanesti.
Va putem furniza date mai concrete daca ne scrieti pe adresa WWF Romania.
Drumul nu a fost blocat definitiv. Din datele pe care le avem a inceput construirea tronsonului care trece prin parcul Domogled-Valea Cernei. Incercam in continuare sa folosim toate caile pentru ca sa existe macar studii si solutii tehnice pentru a minimiza impactul acestuia.
La tigari, chestiunea este partial rezolvata, prin acele avertizari de pe fiecare pachet in parte, care atentioneaza asupra pericolelor provocate de fumat.
Daca exista anumite substante nocive pentru natura sau pentru sanatatea omului, si care sunt folosite in agricultura sau chiar in produsele de spalat vase, cat timp va trebui sa mai treaca, astfel incat comunitatea politica mondiala sa decida necesitatea avertizarii populatiei de a reduce consumul acelor produse?
Multumesc anticipat pentru raspuns,
Andrei Cosmovici
WWF International a derulat in cursul lui 2005 o campanie la nivel european numita REACH menita sa influenteze votarea noii legislatii europene privind folosirea compusilor toxici. In cadrul campaniei s-au facut teste de sange pe membrii aceleiasi familii apartinand a 3 generatii. Rezultatul a fost ca concentratiile cele mai mari de compusi toxici au fost gasite la copii si adolescenti. Inca mai este foarte mult de facut in domeniul acesta.
în PNDR 2007-2013 nu este inclus subvenţionarea agriculturii ecologice, ce crezi este vreo şansă ca ONG-urile de mediu împreună cu cele ale producătorilor bio să înceapă un scandal şi petiţii la nivel naţional şi UE. Având în vedere şi faptul că avem europarlamentari noi (şi mai dorim şi fotoliul de DG Agri - hahaha :) ).
mersi
Pal
putem avea incredere 100% in ceea ce este scris pe etichete?
de exemplu, de soia am citit pe undeva ca aproape tot ce se cultiva in romania e modificat genetic, iar pe pachetele de soia texturata, in proportie de 99% scrie ca nu au fost modificate genetic......
Am raspuns mai sus legat de organisme de certificare.
Daca prepar acasa diverse conserve (gem, dulceata, muraturi, zarzavat la borcan) inseamna ca am obtinut produse bio sau totul depinde si de calitatea materiei prime pe care o utilizez?
Stiu ca multe persoane folosesc, pe post de conservant, aspirina. Este considerat acesta un produs naturla? Va multumesc.
toata birocratia asta din jurul "organicelor" nu este o componenta importanta din pretul atat de mare fata de produsele ne-organice?
Daca termenul de expirare e indelungat - Azi e 02.07.2009 si cumpar un produs "BIO" care expira in... Decembrie 2009 sau in...Februarie 2010 - cum poti tine un produs timp indelungat? Nu adaugandu-i "conservanti"?