Pentru ca asa cum febra este forma de lupta a corpului cu proprii virusi, criza este forma de lupta a organismului economic cu proprii microbi.
Sa le luam pe rand si sa ne uitam la ce se petrece in jurul nostru.
Criza asta a facut oamenii sa fie mai responsabili si mai atenti pe modul in care isi cheltuie banii. A disparut exuberanta irationala a cumparaturilor inutile pe care le faceau romanii pana nu demult. Lumea e mai atenta cat si mai ales pe ce cheltuie, ajustandu-si din mers comportamentul de consum.
E drept, aceeasi criza despre care discutam, a marit vulnerabilitatile si riscurile la care sunt expusi (socialmente si profesionalmente) oamenii. Riscul de a-ti pierde jobul e mai ridicat, riscul de a nu mai genera veniturile trecute a crescut si el, riscul de stress e evident mai mare. Ori, pe vremuri de criza, ultimul lucru indicat sa-l faci este sa nesocotesti aceste riscuri sau sa renunti la a te mai proteja de ele.
Partea buna e, prin urmare, aceea ca in timp de criza, responsabilitatea oamenilor creste, dezvoltand comportamentul de economisire. De unde economisim insa?
Potrivit Studiul Financial CrisisMeter al Mercury Research (*), in timp de criza 29% din oameni ar reduce in primul rand cheltuielile pentru hrana, 18% ar diminua in primul rand bugetele alocate pentru ingrijirea personala si imbracaminte si 10% ar reduce bugetele dedicate pentru ingrijirea casei. In acelasi timp, doar 1% ar diminua in primul rand resursele financiare alocate pentru educatia copiilor.
Criza iti impune asadar o disciplina financiara mult imbunatatita, facandu-te sa te intrebi despre lucrurile care merita cu adevarat incluse in planurile tale financiare.
Cum spuneam, criza de acum nu e foarte diferita de cele anterioare, chiar daca amplitudinea ei este alta. Globalizarea a facut ca numarul economiilor afectate de crizele care au lovit in timp, sa fie mereu in crestere. Daca criza din 1991 afecta 10 economii; iar cea din 2001 -23 economii, cea de acum este una globala, care nu lasa aproape nicio economie nelovita. E drept, din 1948 incoace, crizele au o durata din ce in ce mai restransa. De la 2-3 ani in anii 1990 durata lor s-a scurtat pana la 12-18 luni, cat se estimeaza a dura cea din prezent.
Una peste alta, vorba romanului: in tot raul e si-un bine. Totul e sa stim sa separam bobul de neghina si sa nu dam cu piciorul ocaziei de a deveni mai intelepti financiar. Si sa gandim pe termen lung. Daca tot ne e rau, sa nu evitam sa ne fie mai bine.
---------
(*) Conform primului val al studiului, realizat pe un esantion de 1118 respondenti adulti, reprezentativ la nivel national, in noiembrie 2008.-----
(supliment publicitar de educatie financiara, realizat de HotNews.ro, cu sprijinul ING)
Pentru ala care trece prin criza invatand ca mai trebuie sa si economiseasca e OK. Dar pentru cel care ramane somer si mai are si vreun credit, e mai nasol.
Contractul colectiv de munca care impune coeficientul 2 (adica 1200 ron minim pe economie) la studii superioare e mult mai urit.
Contributiile legate de salarii (mai ales partea de la angajatori, care nici nu se vede pe fluturasul de salariu :( ) e o alta bariera.
Greutatile pa care le intimpina firmele cind trebuie sa se debareseze de un salariat care nu isi face treaba.
Si mai sunt :(
cati mimau fecioria, practicand, de fapt, cea mai veche meserie din lume... specula/bisnita.
nu strica mai multa atentie la cioara vospita, la consumul fara limite, de la tot soiul de intermediari dubiosi, care vand la a 7a mana, de 7 ori mai scump
Prudenta : In orice bine exista un graunte de rau. Trebue sa il descoperim, sa ii impiedecam dezvoltarea si intoxicarea binelui, sa il eliminam.
banii se fac cu prima calitate, nu cu a doua. iar cine e creativ se descurca si in criza. problema e cu pusul deoparte, ca asta e mai greu. se cam intra in economii in vremurile astea
Din pacate, la prabusirea sistemului mondial de spoliere a economiei, bancile sunt salvate de statele din lumea intreaga sub lozinca "noi suntem baza sistemului".
Lehmann Brothers, Bear Sterns, Bank of America, Citi, JP Morgan Chase sunt doar cateva nume de banci din State care au facut ca sistemul economic mondial sa ajunga in pragul prabusirii. Li se adauga banci din Europa si Asia, printre care, cu voia dumneavoastra, chiar si banca olandeza care-si face reclama in acest articol (sponsorizata cu peste 10 miliarde euro de statul olandez)... De ce nu scrieti si asta la istoricul articolului? Stiati ca bancile din lumea intreaga au primit de la statele pe unde activeaza ajutoare de mii de miliarde dolari, desi ne-au adus pe toti in pragul dezastrului?
Acum, cei mai mari infractori din lumea asta vin sa ne dea din nou lectii ce sa facem cu banii! Ia sa se mai duca la...