Crize au fost de cand e lumea si pamantul. Nu a inceput si nu se termina lumea cu ele. E drept, fiecare dintre ele are particularitatile ei, dar pe ansamblu, exista si o jumatate plina a paharului. Putini remarca faptul ca uneori ele joaca rolul febrei pe care uneori organismul o face. E neplacuta, dar e in acelasi timp e utila si binevenita. Paradoxal, nu?
Pentru ca asa cum febra este forma de lupta a corpului cu proprii virusi, criza este forma de lupta a organismului economic cu proprii microbi.
Sa le luam pe rand si sa ne uitam la ce se petrece in jurul nostru.
Criza asta a facut oamenii sa fie mai responsabili si mai atenti pe modul in care isi cheltuie banii. A disparut exuberanta irationala a cumparaturilor inutile pe care le faceau romanii pana nu demult. Lumea e mai atenta cat si mai ales pe ce cheltuie, ajustandu-si din mers comportamentul de consum.
E drept, aceeasi criza despre care discutam, a marit vulnerabilitatile si riscurile la care sunt expusi (socialmente si profesionalmente) oamenii. Riscul de a-ti pierde jobul e mai ridicat, riscul de a nu mai genera veniturile trecute a crescut si el, riscul de stress e evident mai mare. Ori, pe vremuri de criza, ultimul lucru indicat sa-l faci este sa nesocotesti aceste riscuri sau sa renunti la a te mai proteja de ele.
Partea buna e, prin urmare, aceea ca in timp de criza, responsabilitatea oamenilor creste, dezvoltand comportamentul de economisire. De unde economisim insa?
Potrivit Studiul Financial CrisisMeter al Mercury Research (*), in timp de criza 29% din oameni ar reduce in primul rand cheltuielile pentru hrana, 18% ar diminua in primul rand bugetele alocate pentru ingrijirea personala si imbracaminte si 10% ar reduce bugetele dedicate pentru ingrijirea casei. In acelasi timp, doar 1% ar diminua in primul rand resursele financiare alocate pentru educatia copiilor.
Criza iti impune asadar o disciplina financiara mult imbunatatita, facandu-te sa te intrebi despre lucrurile care merita cu adevarat incluse in planurile tale financiare.
Cum spuneam, criza de acum nu e foarte diferita de cele anterioare, chiar daca amplitudinea ei este alta. Globalizarea a facut ca numarul economiilor afectate de crizele care au lovit in timp, sa fie mereu in crestere. Daca criza din 1991 afecta 10 economii; iar cea din 2001 -23 economii, cea de acum este una globala, care nu lasa aproape nicio economie nelovita. E drept, din 1948 incoace, crizele au o durata din ce in ce mai restransa. De la 2-3 ani in anii 1990 durata lor s-a scurtat pana la 12-18 luni, cat se estimeaza a dura cea din prezent.
Una peste alta, vorba romanului: in tot raul e si-un bine. Totul e sa stim sa separam bobul de neghina si sa nu dam cu piciorul ocaziei de a deveni mai intelepti financiar. Si sa gandim pe termen lung. Daca tot ne e rau, sa nu evitam sa ne fie mai bine.
---------
(*) Conform primului val al studiului, realizat pe un esantion de 1118 respondenti adulti, reprezentativ la nivel national, in noiembrie 2008.-----
(supliment publicitar de educatie financiara, realizat de HotNews.ro, cu sprijinul ING)
0
6
