Haute Culture va scrie ce-a trait la Nedeie, din trenul care vine acum spre Bucuresti. Caci a fost la Polovragi, la serbarea lui Sfantul Ilie! Si am vazut tot ce-si doreste Sfantul Ilie. Sa-l auda si pe preotul si pe nebunul satului. Si pe ciobanul abtiguit, cu doar 100 de oi, dar si pe vanzatoarele de acadele, de pitici de gradina, de toale H&M, de crapelnita, de linguri. Placut ii e lui Sant Ilie si barbatul venit la parada de femei. Dar si urletul calului naravas, injurat in targ. La Nedeie, nu uita, fiecare are Dumnezeul lui. Vezi ce n-ai vazut mai vazut! Hai cu Haute Culture: VIDEO si FOTO

Nedeia Polovragi-GorjFoto: Haute Culture

Balciul incepe cu cefereul: s-a furat sapunul/ "da-te, ba, de langa tren ca-ti reteaza capul"

Ma duc la Sfantul Ilie. Targul de la Polovragi din Gorj. Unde-i nedeie, adica targ in varful dealului plin de oi. Nu mai behaie nicio oaie, domsoara, asa mi s-a zis. Acolo am cazare, smartphone-ul l-am luat, am Wi-Fi.

E 19 iulie, sunt in CFR. Internetul nu prinde pe 4G decat rar. Merg de la Bucuresti la Targu Jiu. Sunt aproape de Craiova. In compartiment o fetita cu bunica ei. Un rucsac cu caractere roz: "dancing in the blossoms.". Fetita blonda cu ochi albastri vrea: "mamaie, mamaie, costita vreau, sau ciorba de perisoare." Face rime cand vede Oltul: "mama, uite, Oltul, ce mare si tare e." Cand trecem de localitatea Malul zice: "vine Malu, imi ia calu' ". Bunica are pe telefon ringtone cu muzica clasica. Dramele blondinei o lasa rece pe-o alta femeie din compartiment. Ea are coafura-fonfleu si citeste ziarul. Titlul articolului e "Creierul si intuitia".

Am ajuns in gara Craiova. Careva urla: "Bai, care-ai furat sapunul?" Se tace. Pe peron, un bulibasa bea trei inghitituri de la cismea. Cere o tigara unuia din tren care poarta tricou pe care scrie "Upgrading". Controlorul il vede si-i striga: "Da-te, ba, de langa tren ca-ti reteaza capul."

Se urca alti oameni. Alta fetita. Cu mama. Poarta sapca cu "NY". O intreaba pe maica-sa: "De ce te inchini mereu, mami, cand pleaca trenul?"

Am ajuns la Targu Jiu. Apoi, autobuzul ma lasa in Polovragi. In statie, un batran trece cu murgul. M-am urcat pe calul Bujor. Alturi de el, iapa Stella. Omul mi-a facut poza cu smartphone-ul meu.

In Polovragi niciunul nu-ti face rau, calul sau omul.

Ma intimpina Ion Macovei de la pensiune. Om cu umor, a venit din Tulcea pana aici cu catel-purcel. Nevasta-sa e frumosa si la 70. Si-mi zic unde-i Balciul. Poti judeca Balciul in toate felurile, asta-i bucuria! Nea Macovei imi spune ce-i Nedeia In inteles popular, nedeia este varf gol, fara padure, acoperit de pasune intinsa. Din secolul al XVII-lea negustorii veneau la balci, aici aduceau: oratanii si cai, clopote, sei de piele, cuie de sindrila, hamuri, franghii de incaltaminte. Traditia s-a pastrat.

Dar omul o schimba in functie de ce-i trebuie in viata.Eu, de pilda. Ce-mi doresc? Sarmale cu mamaliga. Intru in targ. Sarmaua e mai departe, imi spune o fata. Mi-o iau cu cinci lei.Si berea e patru lei, sa stiti!

Balciul este Omul si viata lui

Incepe cu mama care-mbraca un pustan. Are zdranganele de calusar. Mama-sa nu stie sa-i puna costumul. Se imbraca, se deznoada, se leaga singur. In final, ii indeasa caciula pe cap.Du-te-n balci, Doamne iarta-ma!

E 20 iulie. E Sfant Ilie. Uite, omul care vinde hamuri si-l intreb ce-i calul. Nu stie despre cal, insa stie multe despre saua lui.

Video: vanzatorul de ham-uri

Doua pirande vand pitici de gradina si ciupercute. “De ce trebuie sa-si ia omul pitic in gradina?”, am intrebat. “Sa fie ca-n Alba ca Zapada. Ea avea pitici.” 10 lei piticu’.

Hai, omule vino in campul de iarba uscata, unde tiganul aurar iti vara ciocanul in ochi, iti pune direct inelul pe deget, de sar scantei.

Vino la rosii, ardei capia, dovlecei, struguri si hop la acadele si cocosidin zahar si bulgarasi de popcorn cu sirop de zmeura.

Na, asta-ti lipseste? Da-te-n tiribombe!

Un cioban cara greble de lemn. Are chimir. Camesa. Nu-i foarte treaz. Vrea sa-l filmez. Imi cere si un tol de-o bere. Se face, tataie. A fost cioban. Dar nu mai are oi acum. Alt barbat e vorbaret, isi spune of-ul: “Eu nu ma gandesc de loc la moarte. Vin la balci. Daca dai la o parte gandurile, toate trec.” El inca are oi. Avea si cai. Dar doar 100 de oi ii tin acum de urat.

Hai la barbatul sincer! “Da, vin la parada. Nu-mi place cu cai. Eu vin la parada de femei frumoase.”

Unul are caciula frumoasa. Ma duc sa-l pozez. “Aoleu, pe lumea asta hotul striga hotii. Astazi lupii mananca cu cainii si n-au treaba de ciobani.” Era suparat ca are pensie mica si a venit ca poate adauga Sfantul Ilie vreun pesches si pentru dansul.

Nedeia fara preot? Tare-i place lui Sfantul Ilie Slujba.

Doi copii poarta icoane printate si plastifiate cu Sfantul Ilie. Iar parintele e bruiat de betivul satului. “Mai usor, Vasile, cu Satana, nu mai injura.”. “Ba, parinte, eu te iubesc, dar n-o sa poti matale nici cu furca sa scoti dracii din mine.”Vorbesc cu parintele. CLICK sa-l auzi pe Sfantul Ilie.

Nedeia are grija de nebun si poliomelitici

Nebunul satului a aparut mai tarziu.Avea sarpe lung de plus in jurul gatului.

Copiii cu dizabilitati Sunt multi in targ. Poliomelitici. Ti se face mila, au venit sa cerseasca. Trec cu cantecul lor tanguitor pe langa baloanele cu heliu pentru copii. Un balon scapa din mana vanzatorului. E un Minion cam mototolit. Toata lumea o clipa priveste spre cer.

Artistii si ei is la Nedeie

Pe sculptor il cheama Nicolae Grigorescu. Lucreaza ca paznic la Pestera Polovragi. Dar el e daltuitor in lemn. Creeaza: troite, panoplii, tablouri in basorelief. Crede in Dumnezeu. “Lemnul mie imi vorbeste de prima data cand il vad. Stii cum? Vad o bucata. O scandura. Zic: pe tine te fac masa.”

Pe tamplar il cheama Costica Lupu.E tanar. Si-a pierdut un deget la munca in atelier. Un aratator. Atelierul ii e plin ochi de instrumente. Freze, strung vechi de 100 de ani. Dalte. Menghine. Un picior de pat e din lemn de nuc. “Lemnul de nuc e negru, lemnul de stejar e alb, lemnul de cires e rosu”, imi povesteste Costica.

Balciul ingaduie si toale. Ca Sfantul Ilie nu sta-n fundul gol

Te simti ca de Black Friday. Vesela, dar doar cate doua-trei de-un fel, ciorapi, curea sau ham de cal, halvita, tocanita de oaie, piulite, bujie, o roata de bicicleta, patura si-o rochie de seara, dalta sa cioplesti, macat sau cearceaf, tiribomba, ceaun, gratare, dune de toale, pepene ca o aratare de iad, cat burta celui care-l vinde. O piranda striga: "Hai la Mall-ul de la Polovragi, haine avem, cu eticheta H&M cu eticheta Emporio." Un bulibasa urla: "Nu gasesti asa brand, ia-ti nadragii cei mai frumosi de la mine."

Video femeie care striga “Mall”

Sfantului Ilie ii e fomica

Este tocanita de oaie si de pui. Sarmale la ceaun. Mici (2 ron/bucata) si cartofi prajiti. Frigarui. Ficatei. Ciupercute la gratar. Fasole batuta. Orez. Miroase-a mic de ti se baga-n haine. Mi-e foame. Mi-e foame, Sant Ilie!

Urechea si picioarele lui Sant Ilie trag la muzica

Copii fac hora, joaca sarba. O artista populara distreaza publicul: sunt de la octogenari la pusti. Versurile sunt despre iubire & betie: “Bea barbate cu ulceaua daca te tine cureaua”. “Romanului ii place sa manance si sa iubeasca”, chicoteste artista de muzica populara. De Nedeie, cal la parada Am mers la primar. Mi-a dat cocarda sa mi-o atarn la tricou.Are tricolorul si scrie pe ea: “Nedeia de Sfantul Ilie – Polovragi.”

Dar nu sta mult cu mine. Hai la cai, domsoara! Incep caii naravasi sa traga de zabala. Polovragenii sunt in carute cu toata familia. Toata lumea tine de animal. Il injura ca “Al dracu murg”. Calul e alb. Privirea lui nu-i tocmai candida. Nu vrea la parada.

Cat am scris, uite-ma la Craiova. Pe cer o mai fi Sfantul Ilie? Nu-l vad. Dar imi vine sa-i spun povestile, ca sa nu se plictiseasca pan la anu':

1. Cat traia in Galaad Iliele-a aratat oamenilor cum e cu Dumnezeul adevarat, i-a indepartat de la credinta falsa. Sfantul a facut minuni. Cand a murit, a fost ridicat la cer in car de foc. E promisiune sacra ca Ilie va reveni pe pamant la Sfarsitul Veacurilor, citim in “Ghidul sarbatorilor romanesti”, de Irina Nicolau.

2. Dar vorba romaneasca spune vrute-nevrute de Ilie Sfantul. Era om simplu. Lucra pamantul. Diavolul si-a pus gheara pe el. L-a mintit, afurisita Satana, ca in pat se iubesc nevasta-sa cu amantul. Tusti, Ilie a luat topor si a casapit. Si-a omorat, de fapt, parintii. Diavolul a ranjit sumbru. Cu foc si para Ilie s-a dus sa se planga lui Dumnezeu drept in ceruri, cu o caruta de cai de foc. Domnul i-a inmant o biciusca sa le franga spinarea diavolilor. Dar asa tare se zice ca i-a batut pe draci, ca afurisaniile au cerut indurare de la Dumnezeu.

3. Se mai zice si ca-i amnezic. Il tot intreba pe Dumnezeu cand pica ziua lui si Dumnezeu tot amana. Ilie vrea mereu sa dea chef si de suparare ca inca nu a venit zi de ciolhan, starneste ploile.

4. Si se mai zice de Ilie ca aduce toamna: Nea Ilie, Nea Ilie, tu sa-ti cauti palarie: