In primul festival Khan de Arta organizat de Harp&Loom, intre 22-24 martie, vechiul si contemporanul se contopesc. Noma Shkeir, Ammar Alnahhas si Feras Sarmini din Siria si Juan Negretti din Venezuela sunt artistii cu care lucram; s-au stabilit in Romania acum ceva timp, au terminat facultati de arta in Damasc si in Bucuresti, canta sau compun, joaca la teatru, recita sau scriu poezii, picteaza si sculpteaza.
Asa a fost la Khanul nostru, in inima Bucurestiului: de cand intrai pe poarta erai uimit de casa superba, atmosfera relaxata si asezata, mirosul de cafea proaspata si ceai de iasomie si lumina discreta a lumanarilor. Toate acestea te acaparau senzorial. Tablourile lui Ammar si ceramica lui Farouk, tatal lui, umpleau casa si gradina de culoare. Concertul de miercuri ne-a hipnotizat, ne-a lasat fara cuvinte si ne-a amintit de istoria pe care o impartim cu acesti oameni. Vernisajul de joi, in intimitate, in care Ammar ne-a povestit ce il face pe el cine este, ce il inspira, ne-a pregatit pentru momentul culminant al evenimentului intr-o atmosfera extraordinara. A fost plin de energie, artistii au fost felicitati de pubic iar efectul pe care ni l-am dorit l-am obtinut: diferentele noastre au fost puse deoparte pentru a comunica si a imparti experientele traite.
Cand vorbim de han vorbim de traditie. Ne amintim de povesti la gura focului, povesti de la bunici si mancare calda. Aceasta cultura a hanului a existat inca de pe vremea Persiei (se numea caravanserai), de-a lungul drumurilor imperiale. Acolo poposeai sa te odihnesti in siguranta si sa faci schimb de vesti cu ceilalti drumeti.
Hanul sta la baza tuturor cafenelelor si locurilor in care iesim in zilele noastre. Simplificate, fara posibilitatea de a innopta, cafenelele asigura aceeasi nevoie a oamenilor de a se aduna si de a povesti in timp ce mananca sau beau ceva.
De la aceste premize am pornit cand am gandit evenimentul nostru. ”Khan de arta” reuneste 4 super artisti cu povesti incredibile, intr-una din cele mai vechi case din Bucuresti - Casa de Targovet. Construita la final de secol XVIII, modesta casa probabil nu ar fi iesit in evidenta pana in secolul XX. Acum, fiind unicul exemplu al arhitecturii traditionale, casa ramane o lectie de istorie despre Bucurestiul demolat si uitat.
Aflata in grija Institutului National al Patrimoniului, casa de pe Serban Voda numarul 33 a intrat pe radarul celor de la Calup. Ei sunt responsabili pentru harta spatiilor nefolosite din oras. Pe langa asta, Calup se mai ocupa si cu reabilitarea spatiilor nefolosite si reintroducerea lor in circuitul cultural si integrarea lor in viata orasului. Au reamenajat Casa de Targovet, curatand interiorul de tot ce era de curatat si amenajand curtea si gradina.
