Flexibilizarea pietei muncii – o fraza de dansii inventata

de Liviu Voinea     Grupul de Economie Aplicata
Luni, 28 februarie 2011, 8:47 Actualitate | Opinii

 documente
(28 Feb 2011) DOC, 92KB
Dezbaterea publică pe teme economice din România este dominată în ultimele săptămâni de modificările aduse Codului Muncii. Acestea nu sunt deloc puţine (83 de articole sunt modificate, 29 sunt abrogate şi 14 sunt adăugate) şi sunt preponderent în favoarea angajatorilor. Mottoul acestor modificări pare a fi flexibilizarea pieţei muncii, o nouă formă de exprimare pentru fundamentalismul de piaţă. Guvernul a găsit un nou fetiş şi abundă discursurile radicale de tipul “flexibilizăm cu orice risc” – un fel de imagine în oglindă a devizei revoluţiei socialiste cubaneze “socialismo o muerte”. Şi totuşi, flexibilizarea pieţei muncii, presupusă a se produce prin noul Cod al Muncii, pare mai potrivită pentru versul celebru al poetului naţional Mihai Eminescu “(...) o frază de dânşii inventată”.

Această referire nu este deloc deplasată în contextul unui material academic despre Codul Muncii, mai ales dacă ne raportăm la poezia din care provine, şi anume “Împărat şi proletar”.
  • Un efect pervers pe care îl va avea această aşa-numită flexibilizare a pieţei muncii va fi întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial
O caracteristică principală a flexibilizării pieţei muncii este deschiderea către locuri de muncă temporare, atipice (evidenţiată în Codul propus prin modificările aduse la articolele 31, 33, 44 şi mai ales 80, 82 şi 88). Angajatorul va avea posibilitatea de a angaja aceeaşi persoană pe perioade determinate, pentru mai mult de 3 ori succesiv pe acelaşi post; perioada unui contract pe perioadă determinată creşte de la 2 la 3 ani; şi nu se mai specifică activităţile care pot face obiectul muncii temporare (extinzând astfel sfera acestora). Trebuie menţionat că eliminarea numărului de reînnoiri ale contractului de muncă pe perioadă determinată contravine Directivei Consiliului European 1999/70/EC prin care se solicită existenţa în legislaţiile naţionale a unui număr maxim de reînnoiri.

Un efect pervers pe care îl va avea această aşa-numită flexibilizare a pieţei muncii va fi întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial, caracterizată de “proletarizarea” pieţei muncii. Nu este concluzia mea, ci concluzia profesorului Andrés Rodríguez-Pose de la London School of Economics , într-o carte din 2002, în care apreciază, cu referire la politicile asemănătoare de flexibilizare din alte state membre ale UE, că prin concentrarea formelor de angajare atipică în rândul femeilor, tinerilor, persoanelor în vârstă şi celor aparţinând minorităţilor naţionale, imigranţilor şi persoanelor cu abilităţi scăzute, se ajunge la segmentarea societăţii între “grupul A” format din salariaţi stabili şi înalt calificaţi, respectiv “grupul B”, format dintr-o subclasă de angajaţi temporari şi precari (în sensul precarităţii, insecurităţii locurilor de muncă).

Proletarizare este folosit aici cu înţelesul de marginalizare. Din ce în ce mai mulţi angajaţi se vor simţi marginalizaţi, abandonaţi sau neprotejaţi, fără posibilitatea de a-şi planifica viitorul, trăind în incertitudine şi la limita subzistenţei sau sub aceasta. Angajatorii vor avea controlul, în detrimentul drepturilor şi siguranţei angajaţilor, iar inegalităţile sociale vor creşte accelerat între angajaţii stabili şi cei aflaţi într-o formă precară de angajare. Rodriguez-Poze nu este singurul care gândeşte aşa.
  • A spune că o piaţă trebuie flexibilizată presupune că în prezent piaţa respectivă este rigidă. Cum putem demonstra această aserţiune?
Paolo Barbieri, de la Universitatea din Trento, scrie în 2007  despre rezultatul reformelor privind flexibilizarea pieţei muncii în alte ţări europene: “Rezultatul, este acum larg recunoscut, a fost crearea unei pieţe a muncii duale, puternic segmentată între cei din interior şi cei din exterior, care duce la creşterea unor noi forme de inegalitate socială, în special în acele ţări în care drepturile sociale sunt strâns legate de poziţia ocupaţională – adică în ţările cu sisteme de bunăstare de tip bismarkian din centrul şi sudul Europei”.

Înainte de a avansa în analiza modificărilor aduse Codului Muncii, să clarific de ce “flexibilizarea pieţei muncii” este o propagandă fără suport real. A spune că o piaţă trebuie flexibilizată presupune că în prezent piaţa respectivă este rigidă. Cum putem demonstra această aserţiune? Datele despre crearea şi pierderea de locuri de muncă, rata de înlocuire, rata de realocare, şi rata de vacantare ar trebui să fundamenteze o astfel de analiză. Din păcate aceste date nu sunt disponibile în România – în pregătirea acestui eseu am solicitat datele respective de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Banca Mondială şi am primit acelaşi răspuns: nu sunt disponibile sau nu sunt relevante. Analize similare din alte ţări se fundamentează pe asemenea date  sau le prelucrează.

Curba Beveridge, care arată relaţia dintre rata vacantării şi rata şomajului, nu se poate calcula la noi din lipsa datelor. Alte informaţii sugerează chiar contrariul unei pieţe rigide: cadrul actual al Codului Muncii în România prevede de trei ori mai puţine zile de preaviz decât media europeană şi practic nici o compensaţie pentru disponibilizări individuale (cu excepţia unor cazuri specifice), prin comparaţie cu practica europeană care prevede acordarea unui salariu compensator la încetarea contractului de muncă – conform Kuddo (2009).
  • O pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare nu duce la scăderea şomajului, ci exact la situaţia opusă
În acest caz ne mai rămân câteva date statistice disponibile – în principal rata şomajului şi rata ocupării, prea puţine şi uneori prea contradictorii pentru a ajunge la concluzii inatacabile cu privire la rigiditatea pieţei muncii.
De exemplu, ponderea angajaţilor cu contracte temporare este mult mai mare în UE decât în România: 27% în Polonia, 17% în Slovenia, 15% media europeană – faţă de numai 1,3% în România în 2008 . Însă şi rata şomajului în aceste ţări este mult mai mare decât în România – aproape 20% în Polonia, şi cca.10% media europeană, faţă de 4% în România – la nivelul aceluiaşi an . Iată că o pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare nu duce la scăderea şomajului, ci exact la situaţia opusă. Este atunci justificat să creştem ponderea contractelor temporare? Experienţa europeană ne arată consecinţele negative ale acestei dinamici.

Blanchard – actualul economist şef al FMI - şi Landier (2001), într-o lucrare de referinţă, foarte tehnică , asupra efectelor flexibilizării pieţei muncii din Franţa prin introducerea pe scară largă a contractelor de muncă temporare, arată că principalul efect a fost încetarea multor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată şi transformarea lor în contracte pe perioadă determinată, cu consecinţe în cele din urmă asupra creşterii şomajului.

Locurile de muncă nou create nu erau în realitate noi, ci proveneau din segmentarea celor existente. În Germania sau Austria practic 100% din locurile de muncă nou create în anii ’90 erau temporare în timp ce locurile de muncă permanente au scăzut . O mare masă de angajaţi, în special tineri, au fost afectaţi, intrând în morişca loc muncă temporar – şomaj -loc de muncă temporar – şomaj. Rata de conversie a angajaţilor temporari în angajaţi permanenţi este de numai 33% în Franţa , sub 40% în Grecia, dar peste 70% în Belgia şi 90% în Olanda. Diferenţa provine din măsurile active de ocupare, în special cele de perfecţionare – un aspect relativ ignorat în România, inclusiv în modificările la Codul Muncii.
  • Probabilitatea ca un angajat temporar să se regăsească peste 2 ani în rândul şomerilor este de 1 la 4
Pentru Italia, Barbieri şi Scherer (2009)  au găsit că locurile de muncă temporare au înlocuit locurile de muncă permanente, contrar aşteptărilor autorităţilor care sperau ca ele să readucă pe şomeri în rândul persoanelor ocupate. De altfel, firmele nu au stimulente pentru a transforma contractele de muncă temporare în contracte de muncă permanente .

Probabilitatea ca un angajat temporar să se regăsească peste 2 ani în rândul şomerilor este de 1 la 4 (Houseman, 2000). Iar diferenţa nu o reprezintă cu precădere angajaţii permanenţi, ci trecerea de la angajare temporară la altă angajare temporară sau la inactivitate nerecompensată cu ajutor de şomaj.
OECD (2002)  admite că locurile de muncă atipice sunt disproporţionat de mult deţinute de tineri, femei, şi de persoanele slab calificate, iar ele oferă un acces mai scăzut la beneficii precum concedii plătite, concedii de maternitate, concedii de boală sau ajutoare de şomaj, de asemenea oferă un acces mai scăzut la training, şi introduc o sursă suplimentară de insecuritate şi duc la dualizarea pieţei muncii.

Capcana şomajului, o problemă reală în România (probabilitatea de rămâne în şomaj este de 70%) , nu va fi rezolvată prin locuri de muncă temporară, şi nici măcar nu va fi înlocuită de capcana locurilor de muncă temporare (contracte pe perioadă determinată). Acestea reprezintă în sine o capcană, pentru că a avea un loc de muncă temporar nu este o opţiune voluntară (OECD, 2006 ) pentru că angajaţii au, oriunde şi oricând, aversiune la risc în raport cu locul de muncă. Aşa cum experienţa europeană arată, capcana şomajului va fi suplimentată prin capcana locurilor de muncă temporară. Ambele vor creşte în paralel, ducând la excluziune socială mai accentuată.

Mai mult, locurile de muncă temporare sunt mai prost plătite. În Raportul OECD din 2006 este prezentat şi un calcul clar: angajaţii temporari sunt plătiţi în medie în UE cu 15% mai puţin decât angajaţii permanenţi, la aceleaşi caracteristici individuale şi pentru aceleaşi sarcini de lucru. Deşi raportul acesta variază între 6% în Danemarca şi 24% în Olanda, în nici o ţară angajaţii temporari nu sunt plătiţi la egalitate cu angajaţii permanenţi. Interesant este faptul că această medie europeană de 15% reprezentând penalizarea la salariu a angajaţilor temporari are un corespondent în România.

Am calculat impactul financiar al modificărilor aduse Codului Muncii. Am folosit date (care vor rămâne confidenţiale) ale mai multor firme, inclusiv multinaţionale care operează în România. Rezultatul este în medie este o economie de 15% - 20% din costurile cu forţa de muncă.
Măsura cu cel mai mare impact este reducerea temporară a programului de lucru la 4 zile pe săptămână (art. 52(2)). Aplicată la maxim (în fiecare săptămână din an) această măsură ar reduce costurile cu forţa de muncă cu 20%. Tot art.52 (alin.4) permite posibilitatea suspendării contractului de munca din iniţiativa angajatorului şi în cazul reducerii temporare a activităţii.
  • Posibilitatea de a plăti doar 75% din salariu într-o lună o dată la trei luni (art.53(1)) ar economisi între 3% şi 5% din costurile lunare ale firmelor cu forţa de muncă
Textul modificat dă dreptul angajatorului de a nu justifica motivele reducerii sau întreruperii temporare  a activităţii. Impactul acestei măsuri variază între 4% şi 6%. Posibilitatea de a plăti doar 75% din salariu într-o lună o dată la trei luni (art.53(1)) ar economisi între 3% şi 5% din costurile lunare ale firmelor cu forţa de muncă. Impactul acestor măsuri prezintă totuşi restricţii de cumulare, întrucât este greu sau imposibil ca ele să fie aplicate simultan. Aplicarea lor intensivă, dar nu cumulată, duce la o economie între 15% şi 20% pentru firme. Probabil că nu se va ajunge până acolo, pentru că recursul la aceste măsuri din partea angajatorilor nu va fi continuu. Există, desigur, şi dificultăţi de extrapolare ale rezultatelor obţinute prin analiza unor studii de caz; o altă metodologie de calcul oricum nu ar funcţiona în absenţa unor date centralizate. Per ansamblu însă se poate afirma că există un impact măsurabil al modificărilor Codului Muncii, şi acesta este semnificativ.

Dar orice economisire pentru firme care provine din reducerea salariilor (prin diferite mecanisme) reprezintă un cost pentru angajaţi. Economisirea respectivă nu este un semn de creştere a productivităţii ci un transfer de la angajat la angajator. În acest sens, flexibilizarea pieţei muncii este în general redistributivă, de la deţinătorii forţei de muncă la deţinătorii capitalului; „flexibilizarea pieţei muncii duce la dezbinare socială”, după cum scrie Robert Solow (2000) , laureatul Premiului Nobel pentru economie în 1987, criticând politicile unilaterale de pe latura ofertei (supply-side) . O critică întemeiată a postulatelor economiei pe latura ofertei cu referire la Codul Muncii face şi economistul român Cornel Ban , de la Universitatea Brown din SUA.

El critică de asemenea şi încercarea de a reduce puterea de negociere a sindicatelor . Şi nu întâmplător: sindicate mai slabe şi absenţa negocierii colective înseamnă salarii mai mici. Acesta poate fi, fără îndoială, visul unor angajatori şi poate al unor factori de decizie din sfera publică (fireşte, nu în anii electorali). Dar efectul în economie este contrar aşteptărilor. Nu trebuie să mă credeţi pe mine (deşi aţi câştiga timp), ci pe Christopher Pissarides, laureatul Premiului Nobel pentru economie în 2010. Bean şi Pissarides (1993)  spun că o realocare a veniturilor de la salariaţi la deţinătorii de capital duce la creşterea înclinaţiei de a economisi, scăderea consumului (în consecinţă) şi ca urmare la creşterea şomajului din cauza diminuării cererii.
  • OECD: o protecţie mai strictă a angajatului nu influenţează rata medie a şomajului şi nici rata ocupării
Pissarides are un articol în 2001  în care demolează, cu analiză econometrică riguroasă, mitul conform căruia protecţia angajaţilor a contribuit la eşecul adaptării pieţei europene a muncii la noile condiţii de concurenţă. Şi Raportul OECD din 1999  ajunge la concluzia că o protecţie mai strictă a angajatului nu influenţează rata medie a şomajului şi nici rata ocupării.

În fapt, protecţia angajaţilor reprezintă o formă de asigurare a acestora împotriva riscului de pierdere a veniturilor (Pissarides, 2001). Această asigurare este incompletă prin definiţie. Nici o piaţă nu e perfectă, iar piaţa pentru asigurarea angajaţilor împotriva riscului de pierdere a veniturilor nu face excepţie. Instrumentele alternative cele mai uzuale pe această piaţă sunt: asigurarea de şomaj, contribuţia pentru pensie, altele asemenea (concedii de maternitate, de boală, etc).

Tot Pissarides (2001) argumentează că un salariu constant este o asigurare împotriva fluctuaţiei veniturilor. Angajatul plăteşte pentru protecţia pe care o primeşte prin acceptarea unui salariu mai mic pe durata activităţii sale productive, şi este compensat cu un venit când activitatea nu mai este productivă sau când este concediat (sub forma plăţilor compensatorii sau ajutoarelor de şomaj). Teoretic, spune Pissarides, s-ar putea renunţa la protecţia angajaţilor prin varii prevederi ale Codului Muncii dacă instrumentele alternative de asigurare ar funcţiona şi ar fi în creştere. Continuând raţionamentul, când însă reducerea protecţiei angajaţilor (prin modificarile aduse Codului Muncii) intervine într-o perioadă în care deja au fost reduse alte mijloace de asigurare a angajaţilor, precum ajutorul de şomaj sau pensia de stat, impactul este dublu.
  • Ceea ce se pierde prin reducerea protecţiei angajaţilor nu este compensat prin echivalent monetar, ci dimpotrivă.
Flexibilizarea perioadei de muncă este sinonimă cu flexibilizarea veniturilor pentru angajat. Reiau: economia făcută de firmă este în realitate un tranfer de la angajat la angajator. Economia pe ansamblu nu are beneficii din acest transfer, dimpotrivă – ar putea avea pierderi. O consecinţă neintenţionată, dar foarte probabilă, a flexibilizării pieţei muncii este scăderea veniturilor bugetare atât prin diminuarea cererii, cât şi pentru că unele locuri de muncă permanente vor fi înlocuite de locuri de muncă temporară, cu salarii mai mici. Mai mult, insecuritatea locurilor de muncă se va translata şi în incertitudinea veniturilor bugetare, pentru că Finanţele nu vor putea anticipa dacă un loc de muncă temporar existent în luna martie, să zicem, va mai exista şi în luna octombrie a aceluiaşi an – şi, implicit, dacă va mai plăti impozite şi contribuţii.

Să recunoaştem – compromisul despre care vorbeşte Pissarides funcţionează în România. Nu „flexibilizăm” în abstract, ci într-un context naţional specific. Motivaţiile şi implicaţiile protecţiei angajatului nu sunt aceleaşi peste tot in lume. Ele depind foarte mult de condiţiile locale, de structura pieţei. Salariile sunt mici prin raportare la media europeană, şi protecţia anagajatului este, cel puţin la nivel perceptiv, relativ puternică. Echilibrul poate fi schimbat, cu o protecţie mai scăzută şi salarii mai mari sau alte compensaţii financiare. Dar nu se întâmplă aşa – se va crea un dezechilibru, cu o protecţie mai scăzută şi salarii mai mici (pentru cei care prestează muncă pe perioadă determinată), într-un moment în care cererea agregată nu şi-a revenit.
Deci, chiar dacă aş putea accepta parţial argumentul necesităţii unei flexibilizări a pieţei muncii (deşi experienţa europeană arată eşecul unor astfel de aventuri), contextul este nefavorabil şi momentul este prost ales.
  • Rolul statului nu este de a se conforma, intrând într-o spirală de concedieri şi în sectorul privat şi în cel public, ci de a lua măsuri pentru stimularea cererii
Revin la Solow (2000) care exprima abrupt un gând pe care îl împărtăşesc: „Orice câştig prin flexibilizarea pieţei muncii sau dereglementarea pieţelor va fi mai eficient şi mai uşor acceptat dacă se petrece într-un moment în care cererea agregată este puternică şi previziunile privind evoluţia pieţei sunt favorabile”. Latura cererii nu poate lipsi la întâlnirea cu latura ofertei. Nu poţi să liberalizezi sau să te faci că liberalizezi oferta atunci când nu ai cerere. În definitiv, companiile vor să se ajusteze la o cerere mai scăzută şi atunci vor să reducă din costurile non-salariale cu forţa de muncă. Este de înţeles, dar rolul statului nu este de a se conforma, intrând într-o spirală de concedieri şi în sectorul privat şi în cel public (cum s-a întâmplat deja în 2009 şi 2010), ci de a lua măsuri pentru stimularea cererii. Şi aşa începem să răspundem la întrebarea „ce altceva putem să facem?”. Sunt necesare politici de stimulare a cererii agregate, atât fiscale cât şi monetare. Din păcate, noi punem căruţa înaintea cailor.

Se aud promisiuni de reducere a fiscalităţii pe muncă (reducerea CAS ar trebui să fie, într-adevăr, o prioritate) după ce economia îşi va fi revenit – mulţumesc, atunci acele politici vor fi pro-ciclice şi nu va mai fi nevoie de ele. În definitiv, pro-ciclicitatea politicilor publice a fost un factor determinant al crizei pe care încă o traversăm, şi un factor agravant pe parcursul său.  Mai mult, reducerea fiscalităţii pe muncă nu are efectul scontat asupra creşterii ocupării decât în prezenţa mecanismului negocierilor colective – altfel, reducerea de fiscalitate rămâne doar un câştig pentru angajatori, fără efect de antrenare în economie (Pissarides, 1998) . Interesant este şi faptul că Pissarides apreciază că o schimbare a structurii taxelor, în sensul introducerii sau accentuării progresivităţii, ar fi de asemenea eficientă inclusiv în ceea ce priveşte scăderea şomajului, dar numai în prezenţa negocierii colective. O reformă neutră bugetar care ar schimba o cotă unică cu un impozit progresiv ar duce la o scădere a şomajului cu 1% (calculele sunt făcute pe un model matematic, fără legătură cu o ţară anume).

Fireşte, şi firmele pot găsi alte căi de eficientizare a activităţii decât reducerea costurilor cu forţa de muncă într-o ţară în care salariile sunt oricum mici şi jumătate din ele sunt de fapt impozitele către stat. Retehnologizare, investiţii productive, inovaţii, investiţii în cercetare-dezvoltare, formare profesională, creşterea valorii adăugate a produselor – toate acestea sunt drumuri puţin bătătorite. Modificările aduse Codului Muncii sunt în fapt o subvenţie mascată pentru angajatori, oferită în numele libertăţii pieţei. Dar dacă oamenii sunt angajaţi pe durată determinată, mi-e teamă ca nu cumva şi investiţiile astfel stimulate să fie tot pe perioadă determinată – cum sunt, de altfel, şi politicile publice.

(Acest material este realizat in cadrul Proiectului POSDRU „ Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca”, beneficiar: Blocul Naţional Sindical)


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de LIDL

FOTO Incearca reteta saptamanii de la LIDL: Salate de paste

Pastele integrale sunt cea mai buna alegere in materie de paste, daca doresti un pranz satios si totodata nutritiv: sunt bogate in fibre care stimuleaza sistemul digestiv si micsoreaza nivelul colesterolului rau din sange, contin vitamine, minerale si nutrienti esentiali pentru o stare generala buna de sanatate, sunt indicate pentru persoanele care sunt atente la silueta si isi doresc un mai bun control al greutatii, contin antioxidanti si enzime. In combinatie cu sosul de vinete, salata de paste este un pranz excelent, pe care il puteti lua cu voi la birou!​



5701 vizualizari

  • 0 (8 voturi)    
    in sfarsit... (Luni, 28 februarie 2011, 9:03)

    another NEC fellow [anonim]

    In sfarsit un profesionist care nu si-a facut studiile la ASE.

    Sper sa-l tinem cat mai mult pe tusa, poate-poate pleca dracului undeva in strainatate, sa latre acolo, nostalgicul.

    Si noi sa ramanem cu Ialomiteanu, fost "economist la Întreprinderea de Scule Rîşnov" sau Igas, ministru cu bacul luat la 24 de ani.
    • +1 (3 voturi)    
      a, hm... (Luni, 28 februarie 2011, 12:39)

      dan [anonim] i-a raspuns lui another NEC fellow

      ... a, hm
      Ba chiar la ASE si-a facut studiile...
      E un articol de documentare bibliografica, ce spune foarte putin despre Romania pentru ca, asa cum zice si el, n-avem date pentru indicatori relevanti...
      Speculatii bibliografice similare se pot face foarte bine si in directia cealalta.
      Ce n-avem, este exact baza de date pe care sa probam care teorie a adevarata: a lui Voinea+sindicate, sau a guvernului.
    • +4 (4 voturi)    
      Voinea are gandire socialista (Luni, 28 februarie 2011, 12:52)

      Ionel [anonim] i-a raspuns lui another NEC fellow

      Am lucrat peste 10 ani in SUA ca si contractor si bine platit .
      Ori individul e impotriva sa lucrezi temporar ca si contractor si in plus ii trage cu sindicatele dovada ca materialul a fost scris pt BN Sindical.
      In SUA cand sindicatele au fost puternice economia a mers prost si invers.
      Ideia e ca economia sa fie puternica ca sa aibe de unde plati salarii mari. Ori daca vrei salarii mari de la o companie ce de abia se taraie aceasta va falimenta si vor fi loviti toti.
      • +1 (1 vot)    
        Super (Luni, 28 februarie 2011, 15:53)

        stefan [anonim] i-a raspuns lui Ionel

        Daca ai lucrat in USA si ai platit impozite acolo.
        Dar sa stii ca nu stii nimic de USA sau America.
        Cei din tara care stiu de la un prieten de-al unui prieten de-al unui vecin care a avut un nepot ce a fost in vizita acolo 1-2-3 luni cu viza stie mult mai bine decit cei ce traiesc acolo.
        Iar noii formatori de opinii ce ne citeaza din nu stiu ce lucrari si ne dau ideile de acolo ca infailibile, fara a fi in stare sa emita o idee proprie si o opinie proprie fac foarte bine maselor.
        Ca lumea zice ca e destept, a citit enorm.
        N-am auzit pe nimeni sa pronunte cuvintul ce face sa miste economia: PROFIT.
        Pe sticla nu da bine, iar supercapitalistii nostri sunt buni numai la afacerile cu statul, adica la furat.
        Care sindicate sunt cele mai vocale? Alea ce au ca membri pe cei ce lucreaza la stat: cadre didactice, cei din spitale, vamesi si nu mai stiu ce. Ce stiu ei ce e aia notiune de rentabil?
    • +3 (3 voturi)    
      scule (Luni, 28 februarie 2011, 15:13)

      mda [anonim] i-a raspuns lui another NEC fellow

      grav e ca asta, formal (datorita scolii absolvite) e economist. In fapt, e un ideolog mizarabil , nici nu pot sa citesc ce a scris, numai cand vad alea cu statul care nu-s ce tb sa stimuleze, mi se face rau. LA MUNCAAAAAAAA!!!!!!!! nu la luat bani de la sindicate si partide corupte pt teze inepte!!!
  • +4 (4 voturi)    
    exista solutii (Luni, 28 februarie 2011, 9:06)

    bog [anonim]

    Solutia o reprezinta lucrul in afara tarii. Chiar daca lucrezi pe perioada determinata, salariul este si de 10 ori mai mare decat unul similar din tara.
  • +1 (11 voturi)    
    teorii socialiste (Luni, 28 februarie 2011, 9:09)

    APSS [anonim]

    profitul ar trebui sa fie singurul factor de alocare a resurselor. fara o flexibilizare a alocarii si a accesului la factorii de productie, se protejeaza domeniile ineficiente si neproductive. factorii de productie trebuie sa se miste repede catre punctele de eficienta. doar accesul imediat la factori creeaza bunastare. ideea keynesista ca economiile sunt scurgeri din sistem este cea mai mare minciuna din istoria economiei. domnule Voinea, ar trebui sa mai cititi niste carti. macar cele de economics 101. va recomand mankiw si mishkin. nu neaparat milton, ci macar profesorii astia care popularizeaza stiinta prin manuale
  • +4 (14 voturi)    
    3 comentarii (Luni, 28 februarie 2011, 9:18)

    simplicius [anonim]

    A. daca codul muncii din RO este mai rigid decat al vecinilor, investitiile se duc la vecini si n-am vazut sefi sindicali adycand investitii straine (ba chiar contrariul) B. cea mai dinamica economie din lume (USA) nu are un cod al muncii. In UE, cea mai dinamica economie estea UK, care nu are un cod al muncii. C. pt. orice parere a unui expert exista si parerea contrarie. Smecheria este sa citezi numai pe cei ce-ti convin. PS. DL.Voinea, aparitie frecventa la A3 are propriile sale pareri, dar astea nu-l fac ORACOL din Delphi.
    • -1 (9 voturi)    
      3 raspunsuri (Luni, 28 februarie 2011, 9:57)

      La revolution [anonim] i-a raspuns lui simplicius

      A investitiile care au venit la noi au venit pentru forta de munca ieftina la ei au venit pentru cadru social + TAXAREA mai mica decat in Romania B in SUA nu este necesar un cod al muncii, din moment ce au cea mai mare pondere a clasei mijlocii in totalul populatiei (in treacat fie spus clasa asta se duce incet incet spre patura saraca... dar asta e alta discutie). Nu poti compara SUA cu Romania sau alta tara din punctul asta de vedere. C UK cea mai dinamica... ia sa te mai intersezi, este printre singurele economii din UE care inca e in picaj, socialistii aia rai din Germania si-au revenit de mult. D Putem avea acc discutie peste 5 ani, si vom vedea atunci ce se intampla. Oricum dc nu este schimbat la anul sigur o sa fie schimbat in urmatorii 5 ani.
      • +5 (7 voturi)    
        3 comentarii (Luni, 28 februarie 2011, 10:28)

        bogdan [anonim] i-a raspuns lui La revolution

        A "la ei au venit pentru cadru social" ce-i aia cadru social?
        B. In SUA clasa mijlocie a fost dintotdeauna atit de numeroasa? Sau lipsa de protectionism a determinat oamenii sa lupte pentru mai bine in loc sa stea cu mina intinsa la stat?
        C. UK nu e in picaj, a avut o scadere de 0.6% T4/T3. fata de 2009 a avut crestere de 1.7%. Si sa nu-mi spui ca scaderea se datoreaza codului muncii inexistent. Cum poate protejarea angajatului sa ajute economia???
        D ai un discurs demn de Antena 3. Vii cu jumatati sau sferturi de adevar si incerci sa ne dovedesti ca albul e negru.
      • +3 (3 voturi)    
        Ai dreptate (Luni, 28 februarie 2011, 12:55)

        Ionel [anonim] i-a raspuns lui La revolution

        De ce vrem noi modelul SUA, cand mai aproape de ce vrea marea masa PSD-PNL e Grecia, unde munca e la mare cinste.
  • +1 (11 voturi)    
    codul muncii (Luni, 28 februarie 2011, 9:24)

    dorin domuta [anonim]

    Nimeni nu cred ca poate contesta competentele profesionale ale D. Liviu Voinea, dar implicarea sa politica deosebit de prezenta in Media, vadit partinitoare si fara nuante pune sub semnul intrebarii toate cele afirmate mai sus. Asa cum e acuma e bine? nu trebuia modificat nimic? Mai lasa-ne !
  • +1 (11 voturi)    
    Aberatii stil antena3 (Luni, 28 februarie 2011, 9:24)

    Grasu [anonim]

    Cam lunga prelegerea frate.N-am inteles nimic din ce ai scris.oricum te astept sa aberezi in continuare la gadea in emisiune.Eventual cu Ciutacu la fileu pe post de ridicator.Miau!
  • -1 (9 voturi)    
    modificari cm (Luni, 28 februarie 2011, 9:29)

    pion [anonim]

    un articol tehnic foarte documentat bazat pe statistici realiste, studii de caz. Doar la o simpla "ochiada' asupra modificarilor propuse la C.M. se observa sprijinul total al angajatorilor, toate modificarile nu vor contribui la imbunatatirea activitatii firmelor ci la imkbogatirea angajatorilor. cum crede initiatorul modificarilor ca va creste randamentul, beneficiul cand de fapt incertitudinea planeaza asupra salariatului, ce- l mai determina sa presteze o munca de calitate cand de fapt interesul lui este nul. Ce se doreste prin aceste modificari: au fost foarte bine prezentate in documentul grupului de economie aplicata. Ceea ce nu - mi pot explica este faptul ca intiatorii modificarilor nu apeleaza la specialisti, la persoanele foarte bine pregatite in acest domeniu. De ce se experimenteaza in anul 2011 cand exista metode stiintifice care pot creea modele. De ce salariatul devine un cobai? de ce se doreste revenirea la sclavagism al salariatului? ce interese sunt la mijloc? diminuarea rolului sindicatelor, incalcarea drepturilorc elementare ale unui angajat credeti ca vor ramane fara actiune din partea muritorilor de foame? in documentare nu se vorbeste si despre actele antoisociale care se pot naste, oare nu vor avea loc si nu vor creste aceste acte? un lucru uita toti cei care livreaza legi inegale " totul trece prin stomac" iar foamea ii vor determina pe cei multi fie ei si prosti la actiuni concrete.
    • +2 (6 voturi)    
      Tehnica (Luni, 28 februarie 2011, 11:55)

      Scippio [anonim] i-a raspuns lui pion

      Puteti fi sigur ca si inainte de criza circulau in SUA volume intregi de sute de pagini, extrem de tehnice si documentate scrise de economisti dintre cei mai respectabili in care se demonstra cu argumente imbatabile ca de exemplu preturile activelor vor continua sa creasca indefinit. Si mama ce mai prabusire a fost!
      Problema economistilor este ca fiecare pretinde ca detine adevarul absolut! Pe acelasi subiect, pornind de la premise identice, economisti la fel de bine pregatiti si documentati dar cu orientari si ideologii diferite pot elabora cate un eseu fluviu, abundent in analize tehnice, citate si trimiteri, cu concluzii diametral opuse. Macroeconomia nu va fi niciodata o stiinta exacta oricata matematica ar folosi economistii in demonstratiile lor nu va lasati pacaliti de cifre, economistii vor fi intodeauna subiectivi si datele lor interpretabile.
      Exista atata literatura economica pe piata care se bate cap in cap incat va garantez ca oricand, un alt economist, alegand sursele potrivite,poate scrie un eseu similar celui al Dl Voinea cu o concluzie radical diferita.
      Oricat de bine pregatit este, Dl Voinea are o orientare, similara celei a lui Felix Voiculescu - Antena 3 pentru ca cineva care accepta sa fie invitat cvasipermanent intr-un astfel de loc isi asuma implicit tipul de morala si ideologie de acolo.
      • -3 (3 voturi)    
        Am intzeles (Luni, 28 februarie 2011, 12:57)

        Wizard of Oz [utilizator] i-a raspuns lui Scippio

        Concluzia ta este ca nu are rost sa apelam la economisti.
        Daca tot este un joc de noroc, economia poate sa fie condusa foarte bine si de un activist al studentzimii comuniste, si de un absolvent de liceu intarziat si de o fosta miss...
        Totul este sa fie inspirati, inspiratie care vine peste noapte marinarului de la Cotroceni.
        Dupa ceva wisky si eventual discutii cu o ministresa...i se arata calea....si o transmite vasnicului sau scutier, pardon, primministru.....mai departe este doar o formalitate, doar nu o sa ne incurcam cu democratia parlamentara !
        • 0 (0 voturi)    
          La loc comanda (Luni, 28 februarie 2011, 14:07)

          Scippio [anonim] i-a raspuns lui Wizard of Oz

          N-ai inteles nimic. Sau poate misiunea ta e sa te faci ca nu intelegi.
  • -5 (11 voturi)    
    Criza ne-a invatzat ceva? (Luni, 28 februarie 2011, 9:35)

    Wizard of Oz [anonim]

    Trebuia sa intelegem, pana acum, lectia crizei:
    cu macroeconomia nu este de joaca !
    Orice schimbare in domeniul x petrecuta acum, va avea consecinte si in domeniu y peste z timp....toate sunt legate intr-o economie intr-un mod complicat, fluid...
    Pentru ca am spus fluid, voi explica mai simplu:
    daca faci un baraj in fata unei ape, aceasta va sapa si , peste cine stie cat timp, va iesii prin alta parte, de multe ori in mod neasteptat....la fel si economia.
    Cei care se joaca cu "ingineriile" macroeconomice trebuie sa fie foarte atenti la multele detalii, interconexiuni...vorba romanului "unde dai si unde crapa"....
    Asta este motivul pentru care avem nevoie la conducerea tarii de oameni foarte priceputi, scoliti, experimentati....nu de foste miss, nu de ministrii care au terminat niste obscure si dubioase facultati private, nu de demnitari in domenii total necunoscute lor....avem nevoie de SPECIALISTI !
    Articolul lui Liviu Voinea este scris cu gandul la cetateanul neavizat, incearca (si reuseste, spun eu) sa explice simplu, pe intelesul oricui, lucruri foarte complicate.
    Inclin sa-l cred (face trimiteri si la surse credibile, neimplicate in lupta politica damboviteana..), dar, pentru ca a aparut la emisiuni gazduite de "moguli", il veti face, sunt sigur, praf....nu-i asa?
    Daca mai ne gandim ca-l contrazice pe marele ganditor si teoretician, dl. primministru Boc....ba chiar si pe providentialul nostru presedinte (un experimentat al economiei de piata, inca inainte de '89, cand facea bisnita cu blugi , wisky si tigari....)
    ne dam seama ca postarea articolului acesta pe Hotnews a fost o greseala....
    Greseala care va fi sanctionata sever de echipa de postaci de serviciu, nu ma indoiesc.
  • -3 (9 voturi)    
    Daca ai cap (Luni, 28 februarie 2011, 9:39)

    Mihai [anonim]

    minte ce-ti mai trebuie, asta ar trebui sa fie lozinca guvernului Boc-Basescu. Nu e prima data cand acest guvern nu prea este obisnuit sa gandeasca toate masurile pe care le debiteaza, probabil ca o vor lasa si pe asta cu codul muncii neterminata cum a fost si cu legea educatiei data fara normele de aplicare. Acest guvern nu are decat un singur fix, sa faca ce vine de la Basescu. Parlamentul nu mai conteaza in fata "luminatilor" din guvern, isi tot asuma Boc raspunderea desi nu are valoare mai mare decat o ceapa stricata si fara vreo consecinta care ar putea fi suportata de vreunul dintre guvernanti.
  • +1 (11 voturi)    
    flexibilizare... (Luni, 28 februarie 2011, 9:39)

    viorel [anonim]

    D-le Voinea, cati angajati ai avut la viata ta? ai incercat macar odata sa angajezi ?
    Studiu pe POS-DRU la BNS???mda, buna gaselnita de a papa niste banuti pe mai nimica...
    Evident, Costin este manager de proiect...
  • 0 (8 voturi)    
    Proletariat si patronat (Luni, 28 februarie 2011, 9:42)

    Proletar [anonim]

    Presupunerile si profetiile dumneavoastra sunt bune chiar excelente la nivel de teorie.
    In practica situatia este insa cu mult diferita. In primul rand scapati din vedere faptul ca orice persoana este angajata pentru a munci. Cand nu mai este de munca sau cand angajatul nu vrea sa munceasca sau nu face fata este normal ca raporturile de munca sa se intrerupa. Indiferent de prevederile legislative, indiferent de ce spun expertii, raporturile de munca vor inceta pentru simplul fapt ca cel care da banii, angajatorul nu vrea sau nu poate sa plateasca. Degeaba pune sindicatul sau statul piedici administrative, intr-un fel sau altul angajatorul va rezolva problema. Insa cu cat piedicile vor fi mai mari cu atat angajatorul va fi mai reticent in a angaja personal. Nu pot estima daca modificarea legii va duce la cresterea sau scaderea numarului somerilor. Cert este se corecteaza o anomalie si anume ca initiativa pe piata muncii trece de la angajati la angajatori adica la cei care platesc si isi asuma toate riscurile falimentului.
    • +2 (4 voturi)    
      Riscul falimentului! (Luni, 28 februarie 2011, 10:08)

      sabo [utilizator] i-a raspuns lui Proletar

      da ,dar ce acesta este obligatoriu!
      Este in interesul afcerii..daca o vrei daca nu..!! Nu este nimeni patron cu "forta"!
      Nimeni nu e condamnat in a face afaceri,deci nu are a inainta ca
      merit faptul ca are un risc.
      Angajatul are si el riscurile lui...le duce..ce sa faca?Angajatul nu e latit degeaba..per capita de angajat e un anumit profit.!
      • +4 (4 voturi)    
        Raspuns (Luni, 28 februarie 2011, 11:27)

        Proletar [anonim] i-a raspuns lui sabo

        Intradevar nimeni nu e condamnat la a face afaceri dupa cum nimeni nu poate fi salariat cu forta. Daca vrei te duci la serviciu bine, daca nu, nu.
        Tocmai asta e problema, in actualul cod al muncii nu ai posibilitatea sa il dai afara pe un salariat care nu iti produce profit . Notiunea de necorspunzator profesional e foarte greu de dovedit. . Nu poti sa-l dai nici prin "restrangere de activitate" pt ca n-ai voie sa angajezi altul pe aceeasi functie. Asa ca stai cu angajatul de gat pana ce firma intra in faliment. Pe langa salariati sunt datoriile la stat, si furnizorii. Dar asta nu e treaba salariatilor. Ei stiu ca tb sa primeasca banii.
        • 0 (0 voturi)    
          Dom' patron ... (Luni, 28 februarie 2011, 12:33)

          Gigi Kent [utilizator] i-a raspuns lui Proletar

          ... o singura dilema am. Nu precizezi de ce nu iti mai aduce angajatul respectiv profit. In principiu sunt doua cauze ... nu poti sa-i dai de lucru (care fie vorba intre noi e cam responsabilitatea ta o data ce ai creat postul si l-ai angajat) si atunci nu ai nici o problema ca il dai afara si nu poti angaja altul pe postul respectiv.

          Sau e incompetent / prost intentionat. Pana sa ajungi sa constati asta insa ai avut interviu si / sau proba practica cu el si eventual perioada de proba. Si daca oricum ai fost un angajator "naiv" poti sa mai pierzi un pic de timp sa fac un plan de lucru si sa documentezi faptul ca nu il indeplineste ... inainte de a-l concedia.

          Problema cu acest cod de munca e ca in loc sa alegem calea mult mai grea dar mai sanatoasa de a creste competitivitatea economica prin investitii in infrastructura, cercetare - dezvoltare si pregatire profesionala a fortei de munca incercam o solutie pe baza de "reducere de costuri". Cumva nu cred ca este aliniata solutia cu principiile si cu aspiratiile populatiei (tara membra UE etc.)
          • 0 (0 voturi)    
            Raspuns la dilema (Luni, 28 februarie 2011, 14:31)

            Proletar [anonim] i-a raspuns lui Gigi Kent

            Oamenii se schimba, se plafoneaza, au probleme cu alcoolul, probleme personale, isi pot pierde motivatia din n motive. Chiar daca nu mai are randament nu pot sa fac nimic ca sa-l dau afara. El stie asta si se face ca lucreaza doar atat cat sa nu poata fi concediat.
            Nu are legatura codul muncii cu investitiile in infrastuctura sau cercetare. SIngura cale spre bogatie si dezvoltare este munca fara ragaz. Productivitatea noastra, a romanilor este la 30% din cea europeana. Degeaba avem aspiratii europene cand muncim fara spor si cu pauze lungi si dese.
            • 0 (0 voturi)    
              Studiul ... (Luni, 28 februarie 2011, 15:31)

              Gigi Kent [utilizator] i-a raspuns lui Proletar

              ... citat in articolul din link arata ca un angajat roman confera aceeasi rentabilitate a capitalului uman pt angajator ca si unul american si peste unul european. Productivitatea luata in modul nu spune multe ... Ba dimpotriva, este foarte bine corelata cu salarizarea in Romania.

              Productivitatea nu este redusa (la nivel macroeconomic, nu in firma X) din cauza "pauzelor lungi si dese" cat din cauza lipsei de tehnologie (sau a tehnolgoiei invechite) si lipsei de competente. Inainte de a te grabi sa dai un angajat afara (oricum nu e usor sa gasesti altul) poate ar trebui intai sa-i propui un training si o crestere de salariu DUPA ce ii creste productivitatea (atentie cresterea de salariu intotdeauna < cresterea de productivitate).

              http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/piata-muncii/analiza-angajatii-romani-la-fel-de-rentabili-ca-cei-din-sua-215329.html
              • 0 (0 voturi)    
                Gigi, ti-ai dat cu sapa in... (Luni, 28 februarie 2011, 17:44)

                precaut [anonim] i-a raspuns lui Gigi Kent

                Tehnologia cere BANI MULTI (o linie auto vrea o investiie MINIMA de 1,5 MILIARDE euro). Cine o va face, daca nu poate reduce manopera in urma investitiei??? PRIMUL dir.gen. francez de la Dacia spunea ca are o masinarie in Franta -4 mil.euro- care economiseste munca a 200 de oameni, dar nu o va aduce in RO, pt.ca s-au opus sindicatele. Deci cum impingi tehnologia (si productivitatea) inainte daca nu reduci manopera??? stii alta cale, ca " incuiatii" astia de capitalisti sugatori de sange de roman nu au gasit in 300 de ani alta cale???Si tot de curiozitate, cat otel/cap se produce la SIdex azi fata de 1999??? efectivul SIDEX este 25% fata de 1999 si MAI SCADE.
    • +3 (5 voturi)    
      hmmm (Luni, 28 februarie 2011, 10:14)

      zambara [utilizator] i-a raspuns lui Proletar

      Dar daca angajatorul il exploateaza pe angajat oare ar fi bine sa existe prevederi legislative care sa il protejeze pe acesta din urma?
      Ca sa modifici legea in sensul protejarii intereselor angajatorilor inseamna ca in momentul asta crezi ca angajatorii sunt cei defavoirizati si asupriti de catre angajati. Tie ti se pare ca asa este?
      • +2 (4 voturi)    
        Drepturi (Luni, 28 februarie 2011, 12:10)

        Proletar [anonim] i-a raspuns lui zambara

        Un contract chiar si de munca presupune acordul de vointa al partilor participante. Nu cred ca e vorba de defavorizare, mai degraba de egalitate de tratament. Fiecare din parti isi asuma niste drepturi dar si niste obligatii si riscuri. In prezent salariatul are multe drepturi si mai putine obligatii. Mi se pare corect sa apara o corelatie indtre drepturi si obligatii. Vrei multe drepturi? Asuma-ti si multe obligatii. Cam asta e ideea iar actualul cod merge in sensul asta. Sper sa dezmorteasca si angajatii osificati ai statului care discuta doar despre drepturi iar obligatiile sunt lastae in sarcina altora
  • +3 (9 voturi)    
    Rolul statului este sa stimuleze cererea ? (Luni, 28 februarie 2011, 9:46)

    phane [anonim]

    Aaa ? Doar atat ? Pai asta e super simplu: ia toti banii de la buget si ii imparte la cetateni. Mai ales la aia saraci, care consuma, nu la aia care au tot ce le trebuie, ca aia economisesc si submineaza eforturile statului.

    Teorii comuniste de doi bani ...
  • +1 (11 voturi)    
    Dar dvs. cum ganditi, dl. Liviu Voinea? (Luni, 28 februarie 2011, 9:46)

    CFG [anonim]

    "Angajatorii vor avea controlul, în detrimentul drepturilor şi siguranţei angajaţilor, iar inegalităţile sociale vor creşte accelerat între ..."

    Drepturile si sigurantei angajatilor? Este un drept sa nu fii dat afara niciodata? Sa ai TOT TIMPUL un loc de munca?
    Siguranta angajatului? Este normal sa nu existe incertitudine in lume?

    Pe ce lume traiti dl. Voinea? Una in care nu exista diferente intre oameni? Una in care s-a instalat socialismul? Pentru lucrarea / articolul dvs. este socialist pur si simplu.

    De aceea exista populism democratic, pentru ca exista astfel de idei: lumea in care traim este o lume in care oamenii au dreptul sa ... puneti dvs. aici drepturile insirate in articol.

    Din pacate lumea aceasta in care traim cu totii este altfel decat o doresc si gandesc atat de multi oameni care cred in egalitati si drepturi INVENTATE. Si pentru a avea "dreptate" in ce gandesc inventeaza si lumea.
    Sau poate din fericire ca lumea este asa cum este pentru ca ne face sa fim mai buni. Din pacate sunt atatia care nu vor sa fie mai buni, vor sa primeasca, sa le fie bine CONSTANT, sa nu se schimbe nimic din lumea inconjuratoare care le-ar afecta bunastarea, eventual sa munceasca tot mai putin dar sa le mearga tot mai bine, iar deasupra tuturor sa mai aiba si dreptate in toate acestea.

    Imi pare sa o spun, miscarile sindicale de aici si din alte parti bat campii. Ceea ce gandesc si solicita sunt valabile pentru o alta lume, planeta, una care nu exista. Oricate premii ar fi castigat cei din care citati, aceea lume tot nu exista.

    Ca vrei sau gandesti o alta lume decat aceasta in care traim nu este rau. Rau este sa nu realizezi consecintele unei astfel de gandiri.
  • +1 (7 voturi)    
    Domnul Voinea cam trage de cifre (Luni, 28 februarie 2011, 10:17)

    ion [anonim]

    Domnul Voinea trage de cifre cum ii convine. Normal doara, ca studiul e facut pentru BNS. Domnia sa compara flexibilitatea muncii cu rata somajului si ajunge la conncluzia bizara ca somajul e mai ridicat daca piata muncii e mai flexibila. Exemplu dat fiind chiar Romania.

    Ori Romania are o rata a somajului foarte mica PENTRU CA SUNT O GRAMADA DE OAMENI CARE NU MAI SUNT INSCRISI LA SOMAJ DEMULT.

    Corect era sa fie comparata cu rata de ocupare a populatie apte de munca, unde Romania e la coada cozilor. Avem 4,3 milioane de angajati la o populatie de peste 20 de milioane de oameni si domnul Voinea spune ca e foarte bine! Sa mergem asa si sa nu modificam nimic. Avem 1,5 milioane de oameni care lucreaza COMPLET la negru si domnul Voinea zice ca e bine in continuare. Sa nu schimbam nimic.

    Nene, pana nu o sa fie usor sa angajezi si sa concediezi, pana nu o sa scada taxele sociale bine de tot, pana atunci tot 4 milioane de angajati o sa avem. Raportat la populatie este un procent horror. Putem sa nu schimbam nimic, dar o sa crapam destul de rapid cu asa dezechilibre.
  • +2 (8 voturi)    
    codu lu munca, angajat si patron (Luni, 28 februarie 2011, 10:17)

    bazileus [anonim]

    in primul rand patronul, daca se apuca de o firma si angajeaza oameni este raspunzator pentru acei oameni, daca nu mai face fata cu firma din varii motive si lasa oameni pe drumuri plateste si el (vezi legislatiile din ue in caz de faliment, etc), in alta ordine de idei, marile corporatii stiu sa scape de oameni , le dau x salarii in schimbul demisiei, deci se descurca.
    in legatura cu contractele pe durata determinata, o sa fie o mare problema , salariile o sa fie mici, esti la cheremul angajatorului, si nu poti accesa nici un credit ca sa iti cumperi casa sau masina sau orice. salarii mici inseamna afectarea pana la urma a consumului si in final al incasarilor la buget. o problema locala se tranforma intr-una nationala cu impact major.
    mai este , cred, in final , politica ue privitor la legislatia muncii, nu cred ca romania va putea sa faca rabat de la ele, sa nu uitam polemica cu programul rabla si cu taxa de inmatriculare cand ue ne-a transmis observatiile ei, cred ca si acum ne va urmarii si in situatia in care noul cod al muncii nu va corespunde legislatiei comunitare ne va trimite un mesaj.
  • +1 (1 vot)    
    proletarizarea (Luni, 28 februarie 2011, 10:29)

    xy [anonim]

    de care e vorba a generat si un concept (proletariat + precaritatea muncii = precariat) - merita lectura macar ca sa vedem cum mai pun problema si altii:
    http://www.japanesestudies.org.uk/discussionpapers/2009/Obinger.html
    http://ec.europa.eu/italia/documents/news/ue_e_societa_civile/forum_poverta_napoli_-_guy_standing.pdf
  • +1 (7 voturi)    
    Gindire cu premeditare (Luni, 28 februarie 2011, 10:51)

    bogdan [anonim]

    Se spune ca exista 2 tipuri de oameni care par destepti: cei care explica lucruri complicate intr-un mod simplu si cei care explica lucruri simple intr-un mod complicat!

    De fapt realitatea e mult mai simpla:
    1. Suntem o tara neatractiva pentru investitori (legislatie ambigua si instabila, justitie total imprevizibila, infrastructura 0). Codul muncii e unul din cele mai socialiste din regiune. Singurul nostru avantaj sunt salariile inca mici (dar mai mari decit la bulgari).
    2. daca vrem sa atragem investitori, pe termen scurt, trebuie sa le oferim avantaje, altfel se vor duce in alte tari unde e mai sigur si mai simplu sa faci afaceri.
    3. Una din metodele de a atrage investitori straini e un cod al muncii flexibil, care sa dea posibilitatea angajatorului de a se dispensa de forta de munca in exces atunci cind nu are nevoie de ea.
    4. N-ar fi stricat sa ne spuna "ieconomistu' di renumi mondial" Liviu Voinea si care e procentul de contracte pe perioada determinata la noi in comparatie cu restul europei. (1% la noi fata de 15% media europeana). Da' reputatu' ieconomist ne spune doar ce vrea el sa ne spuna, ca noi e prosti si nu intelege, si el e platit de cine trebuie sa ne lumineze...
    • -3 (5 voturi)    
      Ai uitat ceva! (Luni, 28 februarie 2011, 11:25)

      casandra [anonim] i-a raspuns lui bogdan

      Ai uitat sa spui ca toate guvernele europene fac eforturi pentru a micsora numarul contractelor de munca pe perioada determinata si pe cel al contractelorde munca temporara, considerate a fi contracte de munca precara. Statisticile le sunt de folos guvernelor pentru a urmari avansul in acest sens, nu in cel contrar, asa cum crede Boc.
      • +2 (4 voturi)    
        in (Luni, 28 februarie 2011, 11:43)

        in [anonim] i-a raspuns lui casandra

        in franta tendinta e exact pe dos. recent a fost remaniere guvernamentala si au adus mai multi liberali in guvern. de atata "protectie" si grija "sa nu fie precaritate" nu mai angajeaza nimeni in franta, ca nu mai ai cum sa scapi de loaze.
        asa ca sunt in voga contractele pe termen determinat (CDD), care asigura flexibilitatea pietei muncii.
  • +1 (7 voturi)    
    pe Voinea (Luni, 28 februarie 2011, 11:16)

    saladin [anonim]

    omniprezent pe iRealitatea nu l-am auzit spunind, ca Isarescu, ca trebuie stimulata munca. Nu, deoarece el este platit de Vantu sa faca praf orice incercare de reforma a guvernului Boc. Si de asta foloseste citate, alambicate, din diverse surse. Din
    " gindirea lui economica", nimic....
  • +1 (1 vot)    
    ne kkm in sus (Luni, 28 februarie 2011, 11:57)

    Dedalus [anonim]

    Orice s-ar spune, temporar sau permanent, scaderea productivitatii muncii va continua din motivul banal ca o populatie slab instruita nu poate produce eficient mai nimic.

    Avem un bolnav - societatea romana- cu o boala grava, un cancer. Il tratam cu piramidon, ca sa nu-l mai doara capul si il incurajam cu "Ia tu pirmidonul asta, ca-ti trece!"
  • 0 (0 voturi)    
    diferente intre teorie si practica (Luni, 28 februarie 2011, 13:36)

    Marius [anonim]

    Sunt curios daca cei care voteaza pentru flexibilizare se vor prezenta la banci ptr majorarea unui descoperit pe card credit ( nu altceva mai complicat) cu un contract de munca pe 3 luni ce vor obtine ( sunt cazuri in tari vecine unde contracte de 10 ore/zi se innoiesc lunar ! ) iar in RO practica a dovedit ca toate caracteristicile negative/nefavorabile se vor aplica /replica imediat ( indiferent ca e multinationala/locala/pers fizica ). Va rog sa nu ginditi simplist .
    • 0 (0 voturi)    
      e mare diferenta! (Luni, 28 februarie 2011, 17:48)

      bula [anonim] i-a raspuns lui Marius

      daca esti cu contract si esti bun,vei ajunge pe durata nedeterminata. Daca esti neproductiv iti desfiinteaza postul si degeaba esti pe durata nedeterminata.
  • 0 (0 voturi)    
    Flexibilizare prin debirocratizare (Luni, 28 februarie 2011, 14:11)

    ivi [anonim]

    In sfarsti o analiza si nu "bla bla" partizan

    ...o sugestie "e nevoie de flexibilizare a fortei de munca" insa aceasta se poate obtine in primul rand prin "debirocratizare" (de exemplu, angajarea sau dezangajarea sa poata fi facuta peste internet, etc.)
  • +2 (2 voturi)    
    analiza (Luni, 28 februarie 2011, 14:44)

    victor L [anonim]

    perfecta de transmis si comentat la iRealitatea si Anateme.
  • +3 (3 voturi)    
    Codu lui Peste (Luni, 28 februarie 2011, 15:36)

    Iliescu Mort-sarbatoare nationala [utilizator]

    Hai sa o luam mai practic... Lucrez la multinatioanal de 4 ani si ce credeti am vazut contract colectiv??NU Exista asa ceva la noi; de dat afara ma poate da cind are chef seful meu. In 3 zile nici urma nu mai ramine in companie, de cel dat afara, ce sa mai vb de saptamanile date prin lege. Tata lucra de 15 ani la patroni, nu a avut contract colectiv la nici unul.... De dat afara aceasi poveste. Toata sarabanda asta e pt bugetari, si comunisti numai pt ei isi racesc gura. Exista un singur criteriu fratilor sa nu fii dat afara si e un lucru fff rar pr la romani: COMPETENTA! Asta il obliga pe sef-patron sa ne tina, cind nu ne convine plecam la concurenta. Daca is prost zbor, asta e. Munciti si nu-l mai asteptati pe Mesia -escu sa va moseasca incopetenta...Nu mai credeti in populisme ieftine fie de la ce culoare or avea politicieni respectivi(galben,portocaliu sau rosu) . Sau vreti sa ajungeti o a doua grecie??
  • +2 (2 voturi)    
    filozofie de puturos (Luni, 28 februarie 2011, 16:12)

    kostake [anonim]

    De 15 ani lucrez la patron ,si in tara si afara. Munca este mai speciala, oricum, cam 8 luni pe an muncesc cu un contract reinnoit de fiecare data. Acolo se stipuleaza salariul, ce se asteapta de la mine si ce astept eu de la ei.Mai poti gasi tot felul de clauze, printre care consumul de alcool, droguri sau furtul sunt imediat cauza de incetare a contractului. In rest, nu e nimic de speriat. Tot in contract se stipuleaza numarul de ore, faptul ca daca muncesti overtime cum esti platit suplimentar, etc.Si va spun sincer, toti asteapta sa munceasca over, pentru ca banul este si mai bun, si nimeni nu se gindeste ca este sclav. Da, va fi mai rau pentru sindicate ca-si pierd o parte de putere, da, va fi mai rau pentru psd si pnl ca pierd armata de votaci si trasesisti cu autobuzul.Fiti mai curajosi! In acelasi timp, pentru ca, capitalismul romanesc are un specific, trebuie sa se prevada clar ca orice incalcare a termenilor contractuali, va duce la responsabilitate penala
  • 0 (0 voturi)    
    HISTORY (Luni, 28 februarie 2011, 17:55)

    Butzu [anonim]

    Ce scriu mai jos nu e un atac la persoana, sunt fapte reale, din anii '90.
    Pe vremuri, la liceu, pe cand noi, elevii, eram marea majoritate in Piata Universitatii, micul Liviu Voinea era fan inrait Romania Mare, venea cu ziarul dupa el la scoala. Se bucura pe fata cand CVT mai umplea de bale, la comanda, vreun opozant al regimului Iliescu.
    Imi pare rau sa spun, dar nu cred ca s-a schimbat de fapt prea mult. Ceea ce s-a schimbat e ca de atunci a mai facut o facultate plus masteratul si doctoratul aferent la ASE, cu o tura la Stockholm in mijloc.
    Senzatia mea este ca se foloseste de stiinta acumulata pt. a-si alimenta ideile socialiste/comuniste (vezi, de exemplu, povestea cu somajul, unde ignora faptul ca exista un somaj mascat absolut semnificativ in RO).
    Studiul pare sa fie cu dedicatie pt. BNS, care sunt clientii & votantii "captivi" ai PSD.
    Faptul ca apare in emisiuni cu oameni pe care nu-i pot numi jurnalisti e de asemeni o buna indicatie in acest sens.
    • 0 (0 voturi)    
      HISTORY2 (Luni, 28 februarie 2011, 18:05)

      Butzu [anonim] i-a raspuns lui Butzu

      Liceul era Sf. Sava (fost Balcescu, actual CNSS).
      De asemni, un detaliu nostim este ca evita sa mentioneze limba rusa in CV, cu toate ca in liceu o vorbea si scria foarte bine (chestie care nu e in sine de rusine). Porecla lui era "Puskin", exact din motivul de mai sus.
  • 0 (0 voturi)    
    analiza pe alocuri superficiala (Marţi, 1 martie 2011, 0:38)

    nemo [anonim]

    nu sunt un adept fanatic al ultraliberalismului dar articolul de fata nu pare suficient de serios. De exemplu compara nivelul somajului din Romania in 2008 cu cel din restul UE ca sa traga concluzia generala ca o pondere mare a contractelor de munca temporare implica de fapt o marire a somajului, nu o scadere. Daca inteleg bine codul nostru al muncii (nemodificat) ar trebui dat ca model pentru toate tarile europeene ca sa scape de somaj (adica parlamentari nostrii din fostele legislaturi au fost niste genii care au inventat arma suprema anti-somaj!)
    Sa fim seriosi, toata lumea stie de ce somajul era mic in tara in 2008 si punctul 2 e ca somajul nu este legat doar de codul muncii (intr-o anumita tara rata somajului poate evolua substantial fara modificari ale codului muncii)
  • 0 (0 voturi)    
    .....ar fi interesant daca: (Marţi, 1 martie 2011, 11:29)

    manfredi [anonim]

    Articolul ar fi interesant daca ,nu s-ar fi mentionat la sfarsit ca ,este realizat la cererea BNS. Pai cum sa platesti un specialist ,care nu-ti apara interesele?
    Exemplu:de ce dn-ul Voinea nu analizeaza si articolul
    223 al. 2? Acest articol in varianta noua le taie liderilor
    un avantaj pe care in mod abuziv ,l-au creat si care, este principalul motiv pentru care se opun modificarilor.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri