Un nou raport al Comisiei Europene privind impactul crizei financiare asupra economiei europene a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Raportul se bazează pe concluziile unui studiu realizat de Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, potrivit AFP.
"Există o alegere între două abordări: cea a guvernului francez, care consideră că această creștere a prețurilor nu va dura mult timp și că, prin urmare, putem susține consumul, și pozițiile care sunt mai degrabă cele ale bancherilor centrali, care spun că inflația trebuie să fie spartă cu orice preț", a rezumat președintele acestui forum, Jean-Hervé Lorenzi, în deschiderea Rencontres Economiques d'Aix-en-Provence (sud-estul Franței).
"Viteza schimbării, adică instalarea unui nou regim macroeconomic, m-a surprins", a recunoscut economistul Christian de Boissieu. În Franța, de exemplu, INSEE (Institut National de la Statistique) prevede o creștere de 6,5% până la 7% a indicelui prețurilor de consum în toamnă, prima dată în ultimii 40 de ani.
Ca urmare, "Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și BCE (Banca Centrală Europeană) intră în joc pentru a crește dobânzile, a încetini creșterea și, prin acest dublu mecanism, a reduce spațiul fiscal", a explicat economistul-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), Pierre-Olivier Gourinchas.
Prin urmare, în contextul actual, există "mai puțin loc pentru buget și mai mult loc pentru bani". În termeni simpli, marja de manevră a guvernelor în lupta împotriva inflației este redusă, deoarece acestea nu mai pot finanța datoria publică la fel de ușor ca în trecut, în timp ce băncile centrale trebuie să majoreze ratele dobânzilor pentru a limita creșterea prețurilor.
Creșterea bruscă a prețului unor mărfuri și componente electronice începuse să se răspândească în întreaga economie chiar înainte de începerea războiului din Ucraina în februarie, pe fondul unei redresări post-pandemice și al unei oferte mai mici decât cererea.
Impozit regresiv
Banca Centrală Europeană, care s-a luptat timp de un deceniu cu o creștere prea mică a prețurilor în raport cu ținta sa de aproximativ 2%, credea încă anul trecut că inflația va reveni rapid la acest nivel.
În cele mai recente previziuni ale sale, publicate în iunie, BCE se așteaptă ca inflația să încetinească la 3,5% anul viitor și să se situeze în jurul valorii de 2% în 2024, după o creștere a prețurilor de 6,8% în acest an în zona euro.
Cu toate acestea, necesitatea de a pune rapid în aplicare tranziția energetică pentru a reduce dependența noastră de combustibilii fosili, accelerată de dorința de a opri cât mai curând posibil importurile de petrol și gaze rusești, ar putea susține creșterile de prețuri pentru mai mult timp.
De asemenea, inflația ar putea fi alimentată de relocarea în Europa a lanțurilor de valori esențiale pentru suveranitatea noastră și, în viitor, de introducerea unei taxe pe carbon la importurile de la granițele UE, pentru a combate încălzirea globală.
"Am pierdut de ceva vreme motorul dezinflaționist al globalizării", a declarat Paul Hermelin, directorul general al Capgemini, în cadrul unei dezbateri.
Economistul Patrick Artus a prezis la sfârșitul lunii iunie, într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde, reapariția ciclurilor monetare care au dispărut în anii 2010. În timpul acestor cicluri, băncile centrale nu au ezitat să provoace recesiuni pentru a stopa inflația, cum a fost cazul între 1980 și 1982, în 1990, 2000 sau 2008.
"Inflația trebuie să fie spartă", pentru că este "cea mai regresivă taxă care există", care "taie din salariile celor mai săraci, împiedică investițiile pentru viitor. Ea perturbă toate mecanismele de creștere și toate mecanismele de distribuție", a explicat la Aix Luis Pereira da Silva, director general adjunct al Băncii Reglementelor Internaționale, o instituție cu sediul la Basel (Elveția), numită uneori "banca centrală a băncilor centrale".
Economistul Jean-Paul Pollin a declarat pentru AFP că inflația ar putea fi ținută sub control "dacă reușim să avem mai multă creștere economică, cu o politică a veniturilor, cu o Bancă Centrală care redevine credibilă și reușește să îi facă pe oamenii de bine să creadă că inflația va fi adusă în jur de 2%".
2
1
