Cum au explodat prețurile medicamentelor în România ● Discursul lui Putin în fact checking ● Primarul Galațiului: Avem un apetit fantastic în a ne vedea foștii conducători în mizerie. Și în Vest există aceste pensii (speciale) ● Moldova şi-a pierdut o treime din populaţie de la prăbuşirea URSS, iar actuala criză o supraîndatorează; inflaţia este de peste 22% ● Mica doză de cultură generală ● Cum se vede războiul în satul clujean Bucea, înfrățit cu orașul-martir Bucha: „De pe Antena 3 aflu că rușii sunt la 40 de kilometri. Mut pe România TV și zice că sunt la 20” ● Un şofer fără asigurare RCA, achitat de tribunal pentru mituirea unui poliţist din Olt deşi infracţiunea fusese filmată ● Scandal la ANCPI. Control de la guvern după acuzații că directorul instituției vine la birou o dată pe lună ● Începe dezafectarea cablurilor aeriene de telecomunicații. Netcity avertizează ca e posibil să apară disfuncționalități ● România reală ● Reacția STB la decizia ANPC: „Peste 150 de angajați ai companiei fac zilnic curat” ● Theodor Paleologu: Putin este cel mai mare rusofob de pe planetă .
Cum au explodat prețurile medicamentelor în România. Un necaz nu vine niciodată singur, spune un proverb fatalist. În ultima perioadă, nu s-au scumpit doar alimentele, carburanții sau energia, ci și produse mai puțin vizibile, dar de care uneori depinde chiar viața oamenilor. Prețurile medicamentelor au explodat în ultimele luni.
Inflația, costurile ridicate de fabricație, dar și cele cu transportul și distribuția se reflectă, mai mult ca niciodată, în prețul final al medicamentelor. Așa s-a ajuns în situația în care, începând cu luna martie, un român scoate din buzunar 19 lei în loc de 7 pentru o cutie de ibuprofen, de exemplu. Lista scumpirilor este însă mult mai lungă.
Pentru a înțelege încotro ne îndreptăm cu prețurile medicamentelor și care sunt consecințele scumpirilor, Panorama a consultat specialiști din sistemul medical. Aceștia susțin că, cel puțin pentru 2022, prețurile la medicamentele fără prescripție vor continua să crească. Și, dacă în urmă cu doi ani, scumpirile la acest tip de produse se făceau o singură dată pe an, acum scumpirile vin în cascadă. Vor fi chiar și de trei ori pe an.
Primele efecte încep deja să apară. Unii români au renunțat la medicație, alții preferă să-și cumpere medicamentele fracționat, la folie. Sau la bucată,
Discursul lui Putin în fact checking. Ameninţare nucleară din partea Ucrainei? Invazie ucraineană în Crimeea? Neonazişti ucraineni? Discursul preşedintelui Rusiei din 9 mai a conţinut acuzaţii noi şi mai vechi. Majoritatea sunt false. Cu ocazia paradei militare anuale din Piaţa Roşie din Moscova, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a adus acuzaţii foarte grave Ucrainei şi vestului. Acolo s-ar fi pregătit o invadare a Rusiei şi Crimeei şi s-ar fi plănuit înarmarea nucleară a Ucrainei. Unele afirmaţii centrale din discursul lui Putin, rostit pe 9 mai, au fost analizate de DW în fact checking:
Arme atomice ucrainene?
Afirmaţie: "La Kiev s-a anunţat o posibilă achiziţie de arme atomice. Blocul NATO a început cu dezvoltarea militară activă a teritoriilor de la graniţele noastre", a afirmat Putin în discursul său.
DW fact checking: Fals, scrie DW.
Primarul Galațiului: Avem un apetit fantastic în a ne vedea foștii conducători în mizerie. Și în Vest există aceste pensii (speciale). Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, în contextul amânării intrării în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor, că nu se va întâmpla acest lucru nici anul viitor și nici peste doi ani. ”Aș vrea să mă întorc la esența poporului român, care are un apetit fantastic în a-și vedea foștii conducători în mizerie”, a spus primarul, arătând că ”nu a înțeles de ce avem apetitul ăsta de a-i vedea mâncând, dacă se poate, din gunoaie, pe toți cei care ne-au reprezentat”. El a ținut să precizeze că ”și în afară, în Vest, acolo unde ne raportăm în permanență, există aceste pensii (pensii speciale, nr). ”Trebuie să înțelegeți, nimeni nu spune lucrul acesta, da, în afară există genul acesta de pensii”, a mai afirmat primarului Galațiului, potrivit profit.ro.
Moldova şi-a pierdut o treime din populaţie de la prăbuşirea URSS, iar actuala criză o supraîndatorează. Inflaţia este de peste 22%. Venirea războiului i-ar fi fatală ca economie şi naţiune. Unul dintre cele mai vizibile şi traumatizante efecte ale războiului din Ucraina este marea masă de oameni dislocaţi şi care fug în alte ţări. Până acum, aproape şase milioane de ucraineni, la o populaţie de 44 de milioane de persoane, au devenit refugiaţi. Este o criză fără precedent în istoria postbelică a Europei. Dar Ucraina este o ţară mare, cu resurse de toate felurile.
Pentru o ţară mică şi săracă precum Republica Moldova, un război ar fi catastrofal din acest punct de vedere. Moldova se confruntă deja cu cel mai puternic declin demografic din Europa, de o treime de la destrămarea URSS. Populaţia îmbătrâneşte rapid - mai mult de 20% dintre modoveni au peste 60 de ani.
Războiul bate la uşă, iar Moldova, care are deja trupe ruse pe un teritoriu ce oficial îi aparţine, dar nu-l controlează, se chinuie să rămână neutră. Iar durerea provocată de actuala criză economică şi geopolitică se acutizează. Inflaţia anualizată, adică ritmul de creştere a preţurilor, a trecut de 22% în martie şi nu dă semne că va încetini prea curând.
În luna anterioară rata a fost de 18,5%, ceea ce înseamnă un salt mare de la o lună la alta. Specialiştii au explicat explozia preţurilor prin scumpirile la nivel internaţional ale energiei şi alimentelor, dar şi prin probleme specific legate de dependenţa lanţurilor de aprovizionare locale de agenţii economici din Ucraina, scrie ZF.
Mica doză de cultură generală. Vă spuneam acum ceva vreme că istoria pe care am învățat-o noi la școală e plină de lucruri greșite. Da` tot e mai bine decât asta pe care o învață cei mici astăzi, că asta chiar nu are nicio treabă cu realitatea. Aruncați și voi o privire pe manualele alternative, ca să vedeți acolo autori semianalfabeți și o istorie care există doar în capul lor! În fine, nu despre ei intenționam să vorbim azi. Tot acum ceva vreme, prin vara trecută cred, vă spuneam că unul dintre lucrurile eronate învățate de noi a fost acela că Leif Erikson, fiul lui Erik cel Roșu, ar fi descoperit America.
Țeapă! Nu el a descoperit-o, ci un alt viking pe nume Bjarni Herjolfsson. Asta vă spuneam eu atunci. Dar, cum subiecte sunt multe pentru Mica Doză și nici nu știi cu care să începi sau de care să te iei mai întâi, am lăsat atunci problema nerezolvată. Așa că azi vom face ordine în familia lui Leif și în cea a lui Erik, scrie Mica doză de cultură generală.
Cum se vede războiul în satul clujean Bucea, înfrățit cu orașul-martir Bucha: „De pe Antena 3 aflu că rușii sunt la 40 de kilometri. Mut pe România TV și zice că sunt la 20”. Între Bucea, satul românesc aflat la limita dintre județele Cluj și Bihor, și Bucha, orașul ucrainean care a fost scena atrocităților comise de armata rusă, sunt în jur de 1.000 de kilometri. Apropierea celor două nume le-a adus însă, pentru o zi, în același context. Unul cu accente, pe alocuri, de parodie.
O adresă de la Prefectura Cluj trimisă la Primăria Negreni, centrul comunei din care face parte Bucea, a stârnit o nedorită agitație: o delegație din partea Ambasadei Ucrainei și una din partea Asociației tinerilor ucraineni din România urmau să ajungă în sat, duminică, 8 mai, după prânz, pentru un eveniment care să consfințească simbolic înfrățirea între partea românească și cea ucraineană, între Bucea și Bucha. Or, solidaritate în sfânta zi de odihnă nu s-a mai pomenit nicăieri, duminică e fiecare lângă grătarul lui. „E musai că trebuie făcut”, s-a transmis de la „stăpânire”, scrie Libertatea.
Un şofer fără asigurare RCA, achitat de tribunal pentru mituirea unui poliţist din Olt deşi infracţiunea fusese filmată. Un şofer acuzat că ar fi mituit un poliţist din Olt pentru a nu-l sancţiona că circulă fără asigurarea RCA la autoturism a fost achitat de magistraţii Tribunalului Olt, deoarece mita a fost filmată cu o cameră personală a agentului de poliţie, iar acesta nu avea ordin de serviciu pentru a utiliza sisteme audio-video.
Decizia magistraţilor olteni a fost emisă recent, însă cazul este din anul 2018. În data de 8 martie 2018, şoferul a fost tras pe dreapta de un echipaj al Biroului Rutier Slatina, pe bulevardul Sfântul Constantin Brâncoveanu, de la intrarea în municipiu.
Întrucât nu avea o asigurare de răspundere civilă valabilă, bărbatul a oferit bani poliţistului, introducând o bancnotă de 100 lei, împăturită, în buzunarul stâng exterior al uniformei de serviciu a agentului de poliţie. Omul legii a refuzat primirea banilor, returnându-i conducătorului auto, momentul fiind filmat cu ajutorul unei camere de înregistrare aflate chiar în dreptul buzunarului uniformei agentului de poliţie, scrie Reporter24.info.
Scandal la ANCPI. Control de la guvern după acuzații că directorul instituției vine la birou o dată pe lună. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este condusă de un președinte director general cu grad de secretar de stat, Seiwarth Ildiko Rakosi, fost consilier județean UDMR în Harghita. Surse din interiorul instituției ne-au declarat că aceasta vine de la Miercurea Ciuc la București o dată pe lună, iar atmosfera în instituție este extrem de tensionată deoarece nimeni nu știe cine conduce ANCPI.
ANCPI este instituție strategică a statului, care înregistrează și deține baza de date privind evidența tuturor proprietăților imobile începând cu terenuri și terminând cu ultimul apartament.
Președinta Ildiko Rakosi a fost numită în funcție în luna aprilie 2021 prin decizie a primului ministru, scrie Presshub.
Începe dezafectarea cablurilor aeriene de telecomunicații. Netcity avertizează ca e posibil să apară disfuncționalități. Primăria Municipiului București va începe, în această noapte, dezafectarea cablurilor de telecomunicații instalate aerian în Sectorul 3, în zonele în care Netcity Telecom S.A. are dezvoltată infrastructură subterană. Operatorul rețelei subterane avertizează bucureștenii că în următoarea perioadă pot apărea disfuncționalități în funcționarea serviciilor de telecomuncații prin cablu, în zonele în care operatorii nu au migrat încă în subteran.
Operatorii de telecomunicații au fost informați despre disponibilitatea rețelei de infrastructură Netcity la data finalizării lucrărilor de execuție, respectiv din luna octombrie 2019 pentru a efectua migrarea propriilor reţele instalate aerian în subteran. Termenul de migrare a expirat în februarie 2020.
Netcity Telecom le recomandă bucureștenilor ca în cazul unor întreruperi necontrolate ale serviciilor de telecomunicaţii prin cablu, să contacteze furnizorii de servicicii. În cazul în care operatorii de telecomunicații au nevoie de suport pentru optimizarea procesului de migrare în regim de urgență, Netcity primite suplimentarea resurselor, scrie Buletin de București.
România reală. O știre care a atras atenția la sfârșitul săptămânii trecute a fost aceea că activitatea în portul Constanța s-a blocat. Cauza blocajului a fost că o parte din importurile și exporturile din porturile ucrainene de la Marea Neagră s-a mutat la Constanța. Rezultatul a fost că într-o lună cantitatea de mărfuri care a ajuns în cel mai mare port românesc a crescut foarte mult. Prima reacție a unor comentatori români a fost să dea vina pe ucraineni și să ceară un tratament preferențial pentru mărfurile produse în România față de cele care vin sau pleacă spre din sau spre Ucraina.
Se uită, însă, un lucru esențial. A trebuit să apară războiul din Ucraina pentru a afla că jumătate din capacitatea de feroviară a portului Constanța este blocată de infrastructura veche, nefuncțională și de câteva sute de vagoane ruginite care zac în port.
Iar acest lucru se întâmplă de ani de zile fără să se poată găsi o rezolvare, scrie RFI.
Reacția STB la decizia ANPC: „Peste 150 de angajați ai companiei fac zilnic curat”. În București, peste 100 de autobuze, tramvaie și troleibuze nu vor mai putea ieși pe traseu din cauza neregulilor constatate de comisarii de la Protecția Consumatorilor. După o lună și jumătate de la ultimele verificări, ANPC a revenit în control și au găsit mijloacele de transport în comun necurățate, uzate, cu scaune și mânere rupte. STB a declarat că peste 150 de angajați ai societății sunt implicați zilnic în curățarea și dezinfectarea mijloacelor de transport în comun. Cât despre lipsa lipsa rampei pentru persoanele cu dizabilități, STB spune că problema este mai complexă pentru că unele dintre autovehicule sunt vechi și nu au fost prevăzute cu astfel de mecanism.
Mai mult, STB spune că activitatea de curățenie și igienizare este monitorizată prin intermediul unui grafic de sarcini care se află în cabina conducătorului de autobuz sau tramvai, dar orientat cu fața spre călători pentru a exista „transparență”, scrie Europa FM.
Cum a lovit pandemia în retail: s-au închis peste 3.800 de magazine în România într-un an. Pandemia a scos din piața peste 3.830 de magazine, dacă raportăm numărul total de unități din 2020 la cel din 2019. S-a schimbat practic trendul, întrucât în 2019 numărul total al unităților a crescut. Cele care au rămas au avut însă per total o creștere a rulajelor. În plus, pe anumite formate, trendul este pozitiv.
În primul an de pandemie s-a acutizat și mai mult un trend observat în unii dintre anii anteriori și anume scăderea numărului de magazine de mici dimensiuni, arată o analiză realizată de Institutul Național de Statistică. Fiind cele mai numeroase, impactul în numărul total de magazine din România este semnificativ, chiar dacă există și formate acoperite de mari retaileri internaționali care continuă să crească.
Astfel, în 2020, reţeaua comercială a companiilor care au desfăşurat activități în comerţul cu amănuntul a scăzut cu 3.839 magazine, adică cu 3,2%, ajungând la aproximativ 115.000. A scăzut numărul unităților sub 120 de mp (minus 4.400, până la 115.000), cele între 2.500-4.999 de mp (minus 21 de unități până la 214) și cele între 5.000 de mp și 9.999 de mp (minus 20 de unități, până la 118). Spre comparație, în 2019, an obișnuit din punct de vedere economico-social, rețeaua comercială a crescut cu 242 de magazine per total, în timp ce numărul magazinelor cu suprafețe mai mici de 120 de mp a crescut de la 109.618 la 110.221 (603 de magazine), scrie economica.net.
General manager Ana Hotels Eforie Nord: Nu reușim să atragem personal cu niciun fel de stimulente. Noi formăm generații în fiecare an. Lipsa de angajați din hoteluri și restaurante a devenit o problemă din ce în ce mai presantă pentru angajatorii din România. După doi ani de pandemie, HoReCa, una dintre cele mai afectate industrii de multiplele restricții, caută acum oameni pe care să îi angajeze. Românii par să nu se lase „impresionați” de salariile din domeniu și nici de beneficiile oferite de angajatori. Această situație se regăsește și la Ana Hotels din Eforie Nord, după cum ne povestește Iuliana Tasie, general manager al unității, într-un interviu acordat wall-street.ro.
Guvernul începe lupta pentru turiști străini, cu un plan care prevede și prime pentru agențiile de turism. Operatorii din turism vor putea primi 40 de euro pentru fiecare turist străin care a achiziționat și plătit, printr-o agenție organizatoare de turism de incoming în România, un sejur turistic sau circuit de cel puțin patru nopți de cazare în țară, prevede un proiect privind schema de ajutor de minimis publicat redactat de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. "Incomingul este deosebit de important, fiind o activitate de export pentru țară, prin contribuția de valută adusă în România de către vizitatorii străini. Din acest motiv, lansăm spre consultare publică schema de minimis care va contribui la repoziționarea noastră, ca destinație competitivă. Concret, cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru organizarea acestor pachete turistice vor fi decontate parțial cu fonduri de la bugetul de stat. Inițiativa va facilita activitatea economică a mediului privat, aspect ce se traduce în atragerea turiștilor străini, în creșterea încasărilor provenite din turism și, prin urmare, în creșterea contribuției turismului în PIB", a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, potrivit profit.ro
Theodor Paleologu: Putin este cel mai mare rusofob de pe planetă. Timp de 40 de ani, comuniștii au preluat ideea celebrării Zilei Victoriei împotriva naziștilor pe 9 Mai, când europenii sărbătoresc renașterea Europei prin Robert Schuman. Spre deosebire, occidentalii celebrează victoria împotriva lui Hitler cu o zi mai devreme, pe 8 Mai. Istoricul și diplomatul Theodor Paleologu explică într-un interviu pentru Europa Liberă semnificația și importanța datelor de 8 și 9 Mai în contextul războiului din Ucraina. Principalele idei ale interviului:
8 Mai reprezintă victoria împotriva nazismului; Uniunea Sovietică celebra Ziua Victoriei pe 9 Mai;
În Vestul Europei, pe 9 Mai se sărbătorește Ziua Europei;
Pe 10 Mai, românii celebrează Ziua Regelui sau a Regalității; 10 Mai ar trebui să fie zi națională, alături de 1 Decembrie;
În 2022, nu putem vorbi de 8 sau 9 Mai, fără să ne referim la Războiul din Ucraina; Citește interviul în Europa Liberă.
Raport fierbinte de ziua Europei: 13 țări, printre care și România, se opun modificării tratatelor europene. Ziua de 9 mai 2022 marchează și finalul Conferinței privind viitorul Europei. Raportul final a fost prezentat luni, la Strasbourg, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE.
Printre cele 49 de propuneri ale Raportului se numără și modificarea tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto. Acest fapt a atras refuzul a 13 din cele 27 de state membre. Printre acestea, și România.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut luni apelurile la convocarea unei convenţii pentru a discuta revizuirile la tratatele care guvernează Uniunea Europeană. Liderul de la Elysee a spus că este „pentru această reformă instituţională” în cadrul unui discurs susţinut în cadrul Parlamentului European la Strasbourg – potrivit agențiilor AFP și DPA, scrie Curs de guvernare.
Occidentul decadent și lecțiile sale de moralitate. Când multă lume se aștepta ca Putin să escaladeze războiul din Ucraina, acesta a preferat să dea un mesaj mai ponderat, în care n-a ezitat, însă, să critice Occidentul pentru „degradarea lui morală.”
Sigur, pentru cei crescuți sub comunism, această expresie nu e câtuși de puțin nouă. Ea a fost folosită ad nauseam de propaganda comunistă care vitupera împotriva apucăturilor decadente ale Occidentului.
În funcție de țara din blocul comunist, această propagandă a îmbrăcat forme din cele mai aiuritoare: de la oameni executați pentru acte de mică burghezie precum posesia unor reviste (vechi) de modă – sau de istorie, la milioane de oameni deportați pentru credința lor – sau pentru excesul lor de necredință, pentru simplul fapt că acumulaseră o brumă de avere – sau pentru că încercaseră să reziste la acumularea prin forță a averii de către tovarăși.
Cine n-a trecut prin comunism ar face bine să citească măcar Gulagul lui Soljenițîn, să vadă acolo cum Mama Rusia își mănâncă copiii în mod periodic. Dar niciodată nu se oprește la copiii ei, ci trece lacomă și la copiii altora. În trecut s-a ocupat de copiii țărilor invadate în mod eliberator, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. Azi o face cu copiii ucrainenilor. Și nu o face doar așa, degeaba, scrie PressOne.
Fântânile Bobiceștiului – comunitate, ritual, transformare. Cum arată astăzi fântânile comunitare ale Bobiceștiului și ce legătură mai au ele cu ansamblul inițial și cu vechile obiceiuri locale legate de apă? Fântânile sunt entități care nu dispar, ci „învață să existe”. Ansambluri stratificate sau cumulative repoziționate în geografia locului, acestea îndeplinesc, încă, diferite funcții sociale de marcare a relațiilor comunitare.
În primăvara anului 2021 am ajuns în comuna Bobicești, județul Olt, în căutarea unor vechi fântâni comunitare cu cumpănă. Fotografii Cristian Bassa și Dorian Delureanu, parte din echipa noastră multidisciplinară, identificaseră și fotografiaseră, între 2016 și 2019, astfel de instalații vernaculare consemnate și în monografiile locale. Însă în aprilie 2021 părea că nu mai e de găsit niciuna dintre ele. Singura indicație, la acel moment, despre existența unui astfel de exemplar am văzut-o în satul Comănești, însă era vorba de o fântână nouă cu cumpănă, construită în curtea gospodăriei de un sătean considerat a fi un tip extravagant. Am găsit, în schimb, destule fântâni comunitare dotate cu scripete.
În realitate, după cum aveam să ne dăm seama, fântânile văzute cu ani în urmă de cei doi colegi fotografi nu dispăruseră, ci arătau altfel. Unele păreau chiar că se află altundeva, deși nimeni nu le mutase fizic de la locul lor, scrie Iscoada.
0
2
