Familia Voda nu e o familie obisnuita, mai ales in februarie 2010, cand merge la Festivalul de la Berlin pentru a prezenta cele trei filme in care apare. Actrita Clara Voda joaca rolul mamei in lungmetrajul „Eu cand vreau sa fluier, fluier”, de Florin Serban (din Competitia Oficiala), dar tot mama e si in scurtmetrajele „Colivia” de Adrian Sitaru si „Derby” de Paul Negoescu. In primul, fiul sau Vlad (12 ani) ii da replica, iar in al doilea joaca alaturi de sot, actorul Bogdan Voda. Ce are familia Voda? Pile? Noroc? Talent cu carul? I s-au aliniat planetele? Ne-am dus acasa la ei sa investigam.

Vlazii locuiesc intr-o casa frumoasa, prin centru. Au un caine ragusit, dar destul de fioros, si doua superbe pisici persane. Asta e partea vizibila a aisbergului, pe care am bifat-o pe lista gasita in CV-ul lui Bogdan Voda. Am refacut inventarul la fata locului:

Rep.: „Un caine, o pisica...”

Bogdan Voda: Doua pisici.

Rep: „...un porc de Guineea, trei broaste testoase - doua de apa, una de uscat...”

BV: Alea de apa au murit. Avem acum patru de uscat.

Rep: „Pesti. Salamandre. Serpi.”

BV: Au disparut. Intre timp a aparut iguana care nu mai e acum printre noi. Avem insa sase papagali...

Clara Voda: ...dintre care unul a venit de afara cand am scos colivia cu ceilalti cinci in geam. Serpi avem in fiecare an.

Motorul acestui mici gradini zoologice nu sunt parintii (desi Bogdan Voda dorea sa se faca biolog in copilarie), ci Vlad, care a invatat sa citeasca din enciclopedia animalelor si vrea sa se devina cercetator de animale si sa faca emisiuni ca Steve Irwin.

Dupa ce a jucat, printre altele, in scurtmetrajele „Valuri” (de Adrian Sitaru) si „Lectia de box” (de Alexandru Mavrodineanu), precum si in lungmetrajul „Town Creek” de Joel Schumacher - trei regizori pe care ii apreciaza „pentru ca stiu cum sa se comporte cu copiii” -, Vlad e acum intr-o perioada cool. Arboreaza un par lung ca din filmele recente ale lui Gus Van Sant si pe care-l spala des („sa nu se imputa”), foloseste de multe ori cuvantul gay (desi zice ca are prietena), declama ingrosat: „Viata de actor! Slava desarta, un pacat fooaarte mare” si se lupta in joaca cu tatal sau, care e nu doar actor (si cantaret intr-un grup de muzica psaltica), ci si antrenor de karate.

Filmat de Bogdan Voda, Vlad are deja vreo zece filmulete (dintre care trei pe Youtube in care prinde serpi de apa si broscute in Cismigiu, stele de mare, calugarite sau cicade in Grecia, sau hraneste si mangaie soparle in Tenerife. La fiecare da informatii specifice. Se pricepe. E, intr-adevar, cool. Nu vrea sa se faca actor („mama m-a impins”), desi admite ca n-a avut emotii decat la primul film. Sitaru i se pare „de treaba, un regizor bun”, „Adrian Titieni e sexy”, „Schumacher e cool”, iar cat priveste idolii, admite cu greu ca ii place Brad Pitt (desi mama spune ca se bucura ca vine Leonardo DiCaprio la Berlin.).

Asa cum spune Clara, parafrazandu-l pe Marlon Brando (actorul ei preferat), se pare ca familia Voda s-a aflat la locul si la timpul potrivit. Preferata de regizorii tineri, actrita nu crede ca anul trecut a muncit mai mult decat de obicei. Daca Vlad a avut probleme „mari” la „Colivia” - o data pentru ca Adrian Sitaru l-a tuns, apoi pentru ca l-a pus sa hraneasca un porumbel cu muste („A fost o negociere intreaga pana cand Vlad a reusit sa obtina sa-i dea o singura musca si restul paine - nu, pasarea n-a patit nimic”), pentru Clara Voda cele doua filme facute alaturi de ai sai n-au fost deloc grele.

„La filmarile de la Colivia a fost foarte distractiv pentru ca Adi Sitaru e foarte riguros, dar te lasa si foarte liber, si, fiind si cu Vlad, si cu Adrian Titieni (cu care ne stim deja foarte bine), improvizam si ajungeam sa ne spunem tot felul de tampenii pe care si le spun oamenii in familie, incat la un moment dat n-am putut filma o secventa de atata ras.”

Bogdan si Vlad Voda Foto: Arhiva personala

Au fost si situatii delicate, povesteste actrita. La un moment dat detinutii s-au revoltat si n-au mai vrut sa filmeze. Altadata, la o secventa filmata la dus, s-au suparat ca interpretul rolului principal, George Pistereanu (acum student in anul I la Actorie), primeste mai multa atentie din partea echipei. „Pai e rolul principal”, i-a raspuns Augustina Stanciu, membru al echipei de filmare. „Si daca-l dau acu' cu capu' de chiuveta, tot mai e rolul principal?”, a spus un detinut pe nume Cristi Mongolul.

Cu un gardian la fiecare detinut si mana ferma a debutantului Florin Serban, incidente mai mari n-au fost. Clara Voda a ramas impresionata de colaborarea cu Florin Serban si de modul concis in care acesta i-a explicat rolul. „Aveam de filmat ultima secventa, in care mama eroului e chemata sa vorbeasca cu el pentru a calma nebunia pe care o starneste in penitenciar. In film, baiatul meu (pe care eu l-am parasit plecand in Italia) rapeste o studenta la Psihologie, ii da in cap unui gardian si vrea sa evadeze cu masina comandantului. Florin m-a intrebat doar atat: Vezi ce-i aici? Cine crezi ca-i de vina? Cred ca eu, am spus. Ai inteles. Joaca asa. Nu mi-a trebuit mai mult.”

Singurul regizor de care se teme Clara Voda e Cristi Puiu, pentru care a jucat in „Moartea domnului Lazarescu” si „Aurora” (aflat acum in lucru). Actrita asteapta acum cu nerabdare sa o interpreteze pe Elisabeta Rizea in lungmetrajul pe care Constantin Popescu il va include in trilogia „Aproape liniste”, dedicata rezistentei anticomuniste si a carei prima parte e „Portretul luptatorului la tinerete”, care va fi prezentat la Berlin in sectiunea Forum.

Clara Vloda si Bogdan Voda sunt soti in scurtmetrajul „Derby” pentru ca asa a vrut regizorul, Paul Negoescu. Au fost de multe ori parteneri in teatru si au mai fost impreuna intr-un film din 1990 al Flaviei Rotaru. Daca in „Derby” comunicarea a fost perfecta („Numai replicile a trebuit sa le invatam”), ei vor fi din nou parteneri pe scena intr-un spectacol la care Bogdan Voda viseaza din clasa a IX-a si pe care a inceput sa-l pregateasca in urma cu cativa ani. Un spectacol de teatru realizat din 16 nuvele ale lui Cehov. (Nu se putea altfel intr-o casa in care cartile lui Cehov stau si in baie!).

Cand povesteste, Bogdan Voda se aprinde: „Cehov si Dostoievski sunt pentru mine taticii a tot ce se poate scrie in materie de teatru. Si de cinema. Am patru personaje principale, parca scrise pentru actorii pe care i-am gasit. Prin 2005 am inceput sa lucrez la piesa, in 2007 am avut forma finala si de atunci n-am mai avut timp sa ne vedem si sa lucram la ea. Dar acuma ne-am dus la mine, la Nottara, si am vorbit cu Mircea Diaconu (n.red. - directorul teatrului), iar el a fost incantat de idee si ne-a lasat sa facem piesa, sa vedem cum iese. E posibil sa nu iasa. Oricum criticii vor fi reticenti cand vor afla ca spectacolul nu e regizat de un regizor, ci de un actor, dar adevarul e ca la noi nu sunt regizori de teatru. Mie imi place foarte mult teatrul, dar nu e facut niciodata cum trebuie pentru ca oamenii nu inteleg exact ce inseamna el.”

Si filmul e o pasiune, chiar daca una nascuta o data cu „Sandokan, tigrul Malaeziei” si „Razboiul stelelor”. Reperele americane nu scutesc pe nimeni. Daca in facultate, colegii ii spuneau Clarei Voda ca seamana cu Demi Moore, colegii lui Vlad i-au spus la scoala ca tatal lui seamana cu Nicolas Cage.

Culmea, la fel i-a spus si Francis Ford Coppola („Tu semeni cu nepotul meu!”). Bogdan Voda se revendica, la fel cu toti cei din generatia sa, din filmele americane: „Cand ma intalnesc cu fratele Clarei ne aducem aminte cum faceam la mare pe naufragiatii. In mintea mea asta era actoria, ce-mi ramasese din filmele proaste americane. Totul incepe cu un gros-plan pe fetele actorilor care ies tarandu-se din mare.”

Contrar ideilor cuiva din afara, in familia Voda nu se discuta numai despre filme. Desi, cand se pornesc, curg teoriile despre filmele lui Cassavettes (influenta Cristi Puiu) si cele pe care le-ar face Bogdan. Pana si Vlad a vazut „L'Enfant”, filmul fratilor Dardenne premiat cu Palme d'Or la Cannes in 2005. Cat despre Berlin, nu au niciun plan prestabilit, niciun obiectiv de vizitat in mod deosebit. Deocamdata se bucura ca pot pleca impreuna.

VIDEO Vlad jucindu-se cu un sarpe: