webPR: Interviu cu Daniel Mitulescu, presedintele festivalului de film pentru copii KINOdiseea: Este singurul festival dedicat integral publicului tanar din Romania si asta ne da o mare responsabilitate.

de     Smile Media
Joi, 10 noiembrie 2016, 13:23

Daniel Mitulescu
Foto: Smile Media
Daniel Mitulescu este producator de filme si presedintele festivalului de film pentru copii KINOdiseea, care a produs filme premiate precum "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii", "Eu cand vreau sa fluier, fluier" sau  "Loverboy". Festivalul International de film pentru publicul tanar, KINOdiseea, revine intre 10 si 20 noiembrie cu cea de a VIII-a editie in Bucuresti.


1.Ce aduce nou KINOdiseea anul acesta?

Ne aduce in primul rand 10 zile pline de festival, mult mai multe filme si aproape 30 de workshopuri. Mai multi invitati straini decat in alti ani, care vor povesti publicului cum a fost sa lucreze la aceste minunate filme. De asemenea, un numar record de cinematografe din Bucuresti in care publicul poate sa vada filme, inclusiv un cinematograf dintr-un mall, Hollywood Multiplex. Asadar va asteptam la Cinema Pro, la Cinematograful Eforie, la Elvira Popescu si la Cinema Muzeul Taranului Roman. KINOdiseea anul acesta cuprinde doua mari sectiuni competitive: Junior (filme pentru copii pana in 14 ani) si Youth (filme pentru adolescenti, peste 14 ani). De asemenea, avem un focus Germania. Intrati pe www.kinodiseea.ro si alegeti filmele, iar biletele se gasesc pe eventbook.ro.

 
2. Este greu sa organizezi un astfel de festival in Romania?

Este greu, in primul rand datorita specificului festivalului. Sunt putine filme pentru copii care se fac anual la nivel mondial, iar dintre acestea, si mai putine sunt bune, iar festivalul presupune aducerea celor mai bune filme ale momentului in Romania. KINOdiseea concureaza cu marile festivaluri de film pentru copii la nivel mondial si se lupta pentru aducerea acestor filme in tara noastra. Este un efort de aproape un an de zile de selectie. Suntem prezenti anual la marile festivaluri de film de la Berlin sau Cannes si suntem in legatura cu marii distribuitori internationali de film. Ligia, directorul artistic este invitata in jurii ale festivalurilor din toata lumea.

Este greu, in al doilea rand, pentru ca in Romania se pune mai putin accent pe cultura, iar evenimentele culturale trebuie sa concureze anual pentru fonduri la doar cateva institutii care aloca finantari. De asemenea, companiile private din Romania nu sunt de obicei atat de implicate in viata culturala a comunitatii, asa cum se intampla in majoritatea tarilor civilizate. Asadar, nu exista o baza pentru dezvoltarea unei vieti culturale active in Romania.

Pentru KINOdiseea ne propunem sa atragem un public care nu este obisnuit cu agest gen de filme si reusim sa depasim sfera cinefililor aducand anual peste 10.000 de spectatori la filme de autor doar in Bucuresti. Trebuie sa depasim sfera publicului cinefil si pentru asta nu este suficient sa comunicam prin Facebook sau in mediul online.  Avem nevoie de parteneriate radio si TV puternice, dar si campanii outdoor. Este greu pentru KINOdiseea dar si pentru celelate festivaluri din capitala pentru ca in Bucuresti sunt costuri mari, bucurestenii sunt obisnuiti sa le fie comunicat mult outdoor, iar preturile sunt influentate de marile companii sau de alegerile electorale. Cred ca am prins cel putin 3 campanii electorale in perioada de desfasurare a festivalului. Nu ne comparam cu bugetele de promovare ale marilor companii sau ale partidelor politice.

In acelasi timp, consider ca festivalurile culturale de calitate sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei comunitati. Iar Ministerul Culturii si Primaria Capitalei ar trebui sa ajute la crearea unui sistem care sa faciliteze accesul evenimentelor culturale la o anumita infrastructura de promovare. Ma gandesc de exemplu la anumite spatii speciale unde pot fi puse afise sau anumite reduceri pentru promovarea in RATB sau metrou. Sau de exemplu un spatiu dedicat, functional pentru promovarea pe televiziunea publica.Parteneriatul cu autoritatile locale conteaza foarte mult pentru celelalte festivaluri de film pentru copii din Europa. KINOdiseea este festivalul care educa un public care in timp poate deveni publicul celorlalte festivaluri de film si nu numai.

3. Cum a ajuns KINOdiseea sa fie in momentul de fata printre cele mai cunoscute festivaluri internationale de filme pentru copii din Europa?

Acest lucru s-a intamplat in timp, in primul rand datorita unei echipe extraordinare si pasionate, motivate, care a lucrat constant si a invatat din greseli de la an la an. De asemenea, am reusit asta datorita anumitor parteneriate cu festivaluri cu traditie care ne-au ajutat cu idei si sfaturi. Nu in ultimul rand, datoram asta si unor parteneriate care au fost de baza pentru noi: CNC, UCIN si primaria Sectorului 5 si, de 3 ani, cu ARCUB si Creative Europe al Comisiei Europene. Festivalul nostru este evaluat anual si intra in concurs cu alte evenimente culturale si ne bucuram ca ne este reacordat sprijinul. Anul acesta Comisia Europeana, prin Creative Europe a sprijinit doar 4 festivaluri de film din Europa printre care si KINOdiseea. Iar din Romania sunt doar doua festivaluri, noi si TIFF.

Este singurul festival dedicat integral publicului tanar din Romania si asta ne da o mare responsabilitate.

KINOdiseea a crescut si pentru ca ne propunem de la an la an mai mult. A fost prima initiativa de genul acesta din Romania de dupa revolutie si ne bucuram ca dupa noi si celelalte festivaluri au inclus sectiuni pentru copii in programul lor.


4. De ce ai ales cariera cinematografica? Filmul te pasiona de mic?


Da. Filmul ma preocupa de mic. Tin minte ca in scoala generala luam metroul de unde stateam eu in Titan si mergeam in centru, pe bulevardul Elisabeta, la cinematografele care erau acolo. Tin minte ca erau vreo 4 si aveam de unde sa aleg ce film vreau sa vad. In liceu, la fel, mergeam des la film. Imi facusem abonament la Cinemateca. Insa cariera am inceput-o dupa ce am terminat prima mea facultate. Am facut un MBA in Spania pe audiovizual si am inceput in 2004 sa lucrez cu fratele meu, Catalin Mitulescu, la Strada Film.


5. Cum a fost prima ta experienta la cinema?

Prima experienta cred ca a fost in gradina de vara din Titan. Nu mai stiu cum se numea, dar a fost magic. Parca si acum mai tin minte atmosfera, imagini din film-nu mai tin minte cum se numea filmul, dar stiu ca era cu o nava ca o capsula care mergea prin corpul uman. Era totul la o scara foarte mica.

 
6. Care a fost momentul in care te-ai decis sa devii producator de filme?

Momentul a fost in 2001 sau 2002 cand am fost impreuna cu fratele meu la primul meu festival international de film la Clermont Ferrand si am cunoscut alti producatori. Mi-a placut energia pe care o aveau si provocarile pe care trebuiau sa le infrunte pentru a da viata unui film.

 
7. Care e pozitia producatorului in cinematografia romaneasca actuala?

Din pacate producatorul se confrunta cu tot felul de limitari. In primul rand depindem mult prea mult de CNC. Iar la CNC fondurile sunt totusi limitate fata de numarul mare de proiecte care sunt trimise la concurs. In vest exista mai multi finantatori, exista fonduri regionale, fonduri semi publice. Din pacate la noi posibilitatile de finantare sunt limitate si atunci pleci din start cu un handicap. Pe de alta parte, putina lume stie care e rolul producatorului si atunci isi inchipuie ca este cineva care dicteaza si e autoritar, dar nu e asa. La un film este foarte importanta munca de echipa si increderea reciproca.

 

8. Pana in momentul de fata majoritatea filmelor romanesti se bazeaza pe o realitate imediata sau abordeaza subiecte din istoria noastra comunista. Crezi ca publicul roman este pregatit si pentru alt gen de filme?

 
Nu as fi de accord cu aceasta eticheta. De asemenea cred ca era firesc sa avem filme "despre" comunism, la fel cum s-a intamplat si in alte tari care au trecut printr-o experienta traumatizanta. Dar da, sunt convins ca publicul din Romania este pregatit si pentru alt gen de filme. Eu cred ca rezolvand problema finantarii vor aparea si alt gen de filme. Este un cerc vicios. Filmul romanesc s-a obisunit cu un public autohton limitat, pana in 150.000 de spectatori, foarte putin raportat la populatia Romaniei. Neavand public, sunt putini cei care au riscat sa investeasca in domeniu, nici bugetele nu au fost generoase, iar subiectele si scenariile au fost trecute prin acest filtru.

 

9. Pe final spune-ne ce ne pregateste KINOdiseea nou anul acesta si ce pregatiti pentru viitor.

KINOdiseea ne pregateste o sectiune competitiva pentru adolescenti, cu cele mai bune filme ale momentului. Comunitatea KINOdiseea a crescut si ca numar, dar si ca varsta in acesti 8 ani si era normal sa venim cu aceasta sectiune acum. Pe de alta parte, incercam sa ducem festivalul si in tara mai mult. Cererea este destul de mare.












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
776 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi