​Scrisoare deschisa

Cristian Mungiu despre legea cinematografiei

de D.S.     HotNews.ro
Luni, 5 septembrie 2016, 11:59

Cristian Mungiu
Foto: HotNews.ro
Regizorul Cristian Mungiu vine cu precizari într-o scrisoare deschisă referitor la  elaborarea propunerii de OUG menite să îmbunătăţească legea cinematografiei şi consideră că "e just" să îşi asume răspunderea pentru ce a propus şi susţinut.

Scriu rîndurile astea de la mare distanță de casă. Însă mă simt dator cu niște detalieri, pentru că am făcut parte din grupul de lucru care a contribuit la elaborarea propunerii de OUG și consider că e just să îmi asum răspunderea pentru ce am propus și sustinut.

Pe scurt: am fost întrebat în februarie anul acesta dacă sunt de acord să fac parte dintr-un grup de lucru care să îmbunătățească legea cinematografiei. Am zis da fără să stau pe gînduri pentru că mi se pare că cei care critică public erorile trebuie să și propună niște soluții.

Nu m-a interesat cine face parte din grupul de lucru, cum a fost el format, ce proceduri de implementare avea să urmeze textul pe care aveam să-l elaborăm – expertiza noastră avea să aibă în vedere fondul, conținutul.
Am avut două teme cînd am purces la treabă: una a fost să propunem cit mai multe măsuri concrete care să favorizeze tinerii – sau mai bine zis care să le ofere șanse oneste în raport cu consacrații. Cealalta temă, pe care nu a trasat-o nimeni, dar care era de la sine înțeleasă era să reparăm abuzurile enorme de interpretare ale legii în vigoare, problemele pe care le știam cu toții, inechitățile.

În preajma Cannesului, m-am prezentat în Comisia de Cultură din Senat să susțin cu argumente propunerile pe care le făcusem. Mi s-a explicat politicos dar ferm că nu urma să aibă loc nici o discuție pe fond, pentru că nu era momentul. Comisia nu era de acord cu procedura de a trece un asemenea document peste vara, prin asumarea raspunderii Guvernului (iertati-ma daca terminologia e improprie) și a invitat ministerul sa dea o ordonanta de urgenta dacă consideră potrivit.
Pare că, într-adevar, Ministerul Culturii chiar considera de data asta ca cinematografia este o prioritate si propune guvernului sa aduca imbunantiri legii printr-o ordonanta de urgenta așa că permiteți-mi, în cele din urmă, să mă refer la fond.

Tinerii
Tinerii regizori și-au dorit să se creeze o secțiune de micro-buget pentru cei care au nevoie de mai multă experiență înainte de a gestiona filme de lung metraj de buget mai mare, iar această propunere a fost inclusă în lege.
Am propus totodată și ca secțiunea de debut, cu fonduri și judecare separate, să nu mai aibă în vedere doar primul film ci și al doilea film al unui regizor, ca să existe și o a doua șansă, dacă poate nu ai avut inspirație cu primul film.
S-a introdus o propunere care să avantajeze deopotrivă și tinerii producători:  finanțarea primelor două filme precum și a microbugetelor nu ar ține cont decît de scenariu și de bune intenții, nu de realizări anterioare, asa încît si orice tînăr producator să poată participa cu șanse maxime în concurs.

Regulamentul
Cei din industrie știu că legea ca legea, dar regulamentul e obiectul principal de dispută, întotdeauna. Pentru că regulamentul prevede criteriile concrete pe baza cărora se alocă finanțarea. Prin urmare am agreat ca legea să se refere la chestiuni generale iar regulamentul să fie redactat într-o etapă ulterioară, în urma unei largi consultări, ca să existe cît mai puține controverse. Prin urmare, propunerile de text de lege au fost făcute încît orice prevedere din regulament să poată fi formulată după cum va decide breasla ulterior.

Sprijin automat

CNC-ul român s-a plîns adeseori – formal și informal – că problema principală a sub-finanțării cinematografiei vine din faptul că fondul cinematografic e devalizat de cereri nejustificate de sprijin nerambursabil pentru realizări deosebite care ori nu există, ori sînt discutabile, legea în vigoare fiind redactată ambiguu și interpretabil. Prin urmare, textul propus în OUG tranșează ferm chestiunea. Numărul de reușite care justifică o finanțare nerambursabilă se reduce substantial, prin lege.
În același registru, CNC-ul s-a plîns deseori că producătorii nu declară corect numărul de spectatori plătitori ai filmelor și că solicită adesea fonduri de sprijin pentru succes de public fără să ramburseze creditul primit. Prin urmare, propunerea cuprinsă în acest OUG condiționează pentru întîia dată sprijinul pentru succes comercial de gradul de rambursare al creditului, așa încît CNC să sprijine producătorii doar în măsura în care aceștia au fost buni platnici la rîndul lor.

Fondul cinematografic
Fondul cinematografic nu a fost și nu este alimentat de la buget. În aceste condiții, și ținînd cont de faptul că de la emiterea legii cinematografiei și pînă în prezent unele surse de alimentare a fondului nu mai au nici o relevanță (contribuția TVR, taxele pe casete video, samd), alimentarea la un nivel decent a fondului cinematografic a constituit mereu o prioritate pentru toți cineaștii. Banii cinematografiei vin și au venit mereu din niște taxe asociate cu domeniu audiovizual. Taxa pe biletul de cinema la cuantumurile propuse în lege nu e inventată în Romania, e prezentă în legislația majoritătii statelor europene și constituie peste tot o formulă rezonabilă de a finanța cinematografia de pe urma propriilor ei încasări. Mai mult, în propunerea de OUG, această taxă are două cuantumuri: cine dorește să difuzeze și film românesc poate contribui cu mult mai puțin. Însă nu e vina cineaștilor, a producătorilor și distribuitorilor din România că filmele românești nu își pot recupera investiția din exploatrea internă. Sălile de cinematograf au fost în gestiunea statului, prin urmare este răspunderea statului că ele au fost furate, înstrăinate sau oferite ca mită imobiliar-electorală așa că nu e rezonabil să se ceară cineaștilor să își poată amortiza cheltuielile de producție din exploatarea internă în condițiile în care s-a distrus rețeaua de exploatare.

Subvenție
La data la care legea cinematografiei a ieșit în prima ei formă, se prevedea, ținîndu-se cont de distrugerea rețelei de cinematografe, că producătorii români vor exploata filmele cît pot de eficient, rambursînd bani către CNC pe toată perioada exploatării, după care vor preda filmele statului în situația – probabilă – că nu vor fi reușit să ramburseze integral creditul primit pentru realizarea filmului. Problema este că fiscul și legislația fiscala au evoluat pe alte coordonate decît Legea Cinematografiei așa încît la sfîrșitul termenului de exploatare al filmelor, producătorii români s-au trezit că statul le cere TVA la predarea filmelor către CNC –TVA care în condițiile exploatării din România constituie o povară insurmontabilă pentru producătorii autohtoni. Prin urmare, s-a propus in acest OUG o soluție: modificarea formulei de finanțare a cinematografiei din cea presupunînd un credit rambursabil pentru realizare într-alta care să aloce fondurile sub formă de subvenție, cum se face în majoritatea statelor europene. Totodată însă, s-a prevazut că rambursarea fondurilor alocate de către CNC producatorilor să se facă în continuare ca și cum ar fi vorba de un credit, în așa fel încît subvenție să nu însemne decît că după ce ai exploatat filmul cît de bine ai știut și ai dat statului înapoi tot ce ai putut, să nu mai existe alte obligații.

Praguri
CNC-ul și producătorii care s-au considerat defavorizați de-a lungul timpului de fondurile primite în urma concursurilor s-au plîns frecvent că legea cinematografiei nu include un prag maximal de atribuire a fondurilor cinematografice, putînd favoriza anumiți aplicanți. Prin urmare, propunerea de text a OUG-ului cuprinde anume un asemena prag. Mai mult, extinde pentru întîia dată acest prag și la nivelul fondurilor nerambursabile alocate de către CNC. Mai mult, prevede în sfîrșit un prag minim de finanțare a producției de film, cum și-a propus fiecare nou text de lege care avea in vedere să corecteze legea cinematografiei în ultimii zece ani.

Sali
Prin Legea Cinematografiei nu se pot, din pacate, lua masuri directe care sa conduca la refacerea retelei de sali de cinematograf in Romania desi aceasta a constituit una dintre prioritatile pentru care ne-am apucat sa lucram la aceasta propunere. Cu toate acestea, am propus ca CNCul sa poata sprijini retehnologizarea salilor in anumite conditii, in asa fel incit cei care chiar vor sa le pastreze obiectul de activitate sa primeasca un sprijin si la nivel de know-how si financiar.
Așadar, de ce nu e bine, ce nu e bine?

Concluzii
Propunerea de OUG conține, desigur, și alte prevederi și m-aș bucura dacă am reuși să le analizăm pe fiecare în parte fără patimă, dezbărîndu-ne o clipă de umori, interese de grup, orgolii și suspiciuni.

Cred insa cu tărie ca propunerile sînt făcute cu bună credință, în limita competențelor celor care au lucrat, înspre o rezonabilă legiferare a cinematografiei române si ca ele nu avantajeaza in nici un fel concret vreun grup anume de cineasti, au in vedere criterii comune de apreciere pentru toata lumea, praguri care sint valabile si ele pentru toata lumea, beneficii care apreciaza performanta si incurajeaza rambursarea fondurilor primite, incurajeaza indirect pe cei care vor sa faca filme comerciale sau de public sa o faca, spre propriul lor interes si al CNCului.

Desigur, scurt-circuite și interpretări abuzive sunt întotdeauna posibile însă haideți să ne apărăm de ele punctual și atunci cînd vor apărea și să nu respingem de facto un text care încearcă să corecteze cu bună credință disfuncționalități reale constatate de întreaga breaslă. Si, evident, imbunatatiri sint inca posibile si binevenite.

Aceasta nu este doar părerea mea, am verificat propunerile făcute în grupul de lucru cu mulți cineaști în diferite etape ale elaborării lor și am ținut cont de observațiile primite. Semnatarii prezentei note, la curent în detaliu cu propunerile textului, susțin fondul chestiunii fără rezerve.

Insa ce mi se pare important de aflat în acest moment e ce cred cît mai mulți dintre cineaștii pe care prezentele modificări îi privesc. Ce cred ei despre textul propus, despre fondul problemei în sine, intelegind ca orice text de lege trebuie sa fie echitabil in general si nu favorabil fiecarui cineast in parte cu fiecare dintre prevederile propuse. Îi invit prin urmare să citească – dacă nu au facut-o deja - textul propusei OUG și să își exprime ferm punctul de vedere cit mai curind si in cunostinta de cauza – dacă își doresc ca de observatiile lor să mai țină cineva cont vreodată în viitorul apropiat. Și abia apoi vom ști în ce masură aceste propuneri ale OUG sunt legitime sau dacă în final, în ciuda nemulțumirilor exprimate de-a lungul timpului, cineaștii sunt în final mai degrabă înclinați să lase lucrurile așa cum sunt deja.

Cristian Mungiu, regizor
Susțin acest punct de vedere:
Radu Muntean, regizor
Corneliu Porumboiu, regizor
Andrei Ujică, regizor
Răzvan Rădulescu, scenarist
Alex Baciu, scenarist
Radu Jude, regizor


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
663 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri