Festivalul Zilele Filmului Romanesc in Suedia ajuns la cea de-a zecea editie

de D.S.     HotNews.ro
Marţi, 13 octombrie 2015, 9:18

Zilele filmului romanesc X
Foto: ICR
In perioada 16 – 18 octombrie se desfasoara la Stockholm festivalul Zilele Filmului Românesc. Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale ICR Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.

An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât și de publicul suedez și presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului româneasc este criticul de film român Andrei Rus.

Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere regia Vanina Vignal şi Al doilea joc regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.

Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune Artă (regia Adrian Sitaru) și 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia  Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).

După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Västerås, Lund şi Malmö), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul ICR Stockholm.

Selectia filmelor din prezenta editie a festivalului a fost realizata de Andrei Rus.
Noul Cinema Românesc: două generaţii

După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenții asimilabile unor demersuri non-auctoriale.

Astfel, în „Un etaj mai jos”, Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în fața unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârșit cu adevărat fapta și a lașității de a acționa pentru soluționarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?”, chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupție la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia și urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situației. În esență, însă, ambii cineaști sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanță socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupția sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).

Cazul lui Corneliu Porumboiu e ușor diferit. Cochetând și anterior, în „Polițist, adjectiv”, cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara” continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcționare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafață. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara” e tot o comedie cu accente absurde despre fascinația și nebunia de a căuta în zone unde restul societății, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean și Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.

Ana Lungu construiește, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminți”, debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei”, îl realizase în tandem), unul dintre foarte puținele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puțin un deceniu mai tânără decât membrii marcanți ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenței protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendințele noilor generații de cineaști din România, din ce în ce mai detașați de realismul de factură vérité transformat de reprezentanții Noului Val într-o adevărată ștampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film și la scurtmetrajele din selecția festivalului, toate aparținând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme și de abordări prezente în cinematografia românească actuală.

Există diversitate și la nivelul documentarelor românești. Însă „Al doilea joc” (regie Corneliu Porumboiu) și „După tăcere” (regie Vanina Vignal), pe care le veți putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficțional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilitățile cinematografului de a reda memoria, dar și de a nu denatura realitatea până la ficționalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puținele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Și sunt și foarte incitante.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
129 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri