Nu mai cumparati carne de porc ieftina din supermaketuri, ci numai de la producatorii locali, le-a spus Tracy Worcester celor care au venit sa vada "Pig Business"/"Afacerile cu porci", documentarul pentru care a filmat in urma cu trei luni si in Romania. Marchiza prin casatorie, ea militeaza impotriva corporatiei americane Smithfield Food care ameninta sa lichideze munca fermierilor din cele 15 tari unde a intrat, printre care si Romania.
Smithfield Food of America are venituri anuale de 12 miliarde de dolari si 52.000 de angajati - aflam din primele minute ale acestui film foarte documentat, rezultatul unei munci de opt ani si care a avut dificultati la el acasa, in Marea Britanie, sa fie difuzat pe micul ecran.
Tracy Worcester - pe care amanuntele frivole o plaseaza ca sora actritei din "Pasarea-spin", Rachel Ward, a inceput in 2003 documentarea pentru un film care sa explice lumii felul cum sunt inlaturati producatorii locali de carne de porc de catre Smithfield, un gigant american care produce carne ieftina chinuind porcii si, mai ales, poluand zonele unde isi desfasoara activitatea.
Documentarul a prins amploare pe masura ce era filmat. Desi o prima varianta a avut premiera britanica la BBC Channel 4 in 2009, in urma cu trei luni Tracy Worcester a filmat si in Romania, dupa care a montat materialul in graba, a facut o copie cu traducere in romana si a trimis-o la festival, dornica sa-si promoveze filmul.
A venit la Sibiu cu copii ale filmului si le-a spus spectatorilor, inaintea proiectiei, ca pot vedea filmul si pe net. (Varianta in romana a filmului va fi urcata si pe site-ul festivalului, www.astrafilm.ro).
Filme despre industria americana de prelucrare a carnii s-au mai facut. Desi preocupata mai ales de Europa - redimensionata odata cu aparitia Uniunii Europene, Tracy Worcester isi incepe calatoria in SUA, dar ajunge repede in Polonia, unde Smithfield a intrat in 2004, poposind la final in Romania.
Sta de vorba cu fermieri, locuitori din zonele unde exista ferme industriale Smithfield, reprezentanti ai Smithfield, primari, fosti ministri ai Agriculturii, politicieni, biologi, veterinari, precum si cu Robert F. Kennedy Jr. care, in calitate de militant ecologist si anticorporatist denunta inclusiv intruziunea marilor corporatii americane si a Wall Street-ului in politica americana.
Si in SUA, si in Polonia sau Romania realitatea e aceeasi: fermele industriale sunt construite la o distanta prea mica de localitati, polueaza zona si ii imbolnavesc pe oameni, ameninta sa elimine concurenta producatorilor locali, iar porcii sunt chinuiţi(imaginile cu scroafe gestante inghesuite in custi de fier in care nu incap sunt oribile.) si indopati cu antibiotice care risca sa le provoace oamenilor si mai multe boli.
Excrementele porcilor sunt toxice, dar sunt folosite ca ingrasamant pentru agricultura (deoarece contin azot). In schimb le provoaca alergii, probleme respiratorii, digestive etc oamenilor din vecinatate. Adesea, porcii morti sunt aruncati in natura sau in ape.
In Romania, Smithfield a cumparat 33 de ferme de la Comtim. Tracy Worcester s-a dus la Timisoara si a stat de vorba cu localnicii. Aminteste de epidemia de pesta porcina care a dus in 2007 la sacrificarea a 40.000 de porci, continuand prin a spune ca Romania nu a vrut atunci sa plateasca daune lui Smithfield, dar ca anul urmator a marit subventiile pentru aceste ferme industriale cu o suma asemanatoare.
Proprietarul unui abator privat povesteste ca nu a primit autorizatie sanitar-veterinara, drept pentru care nu mai poate sacrifica decat animale pentru uzul personal. "Cand americanii au vrut sa falimenteze pe cineva, au facut-o ca sa vina ei", ii spune regizoarei curajosul primar din Cenei (cel din Obad n-a vrut sa dea declaratii), continuand:
"Dati-mi o solutie, ca asa, o razvratire mica...." Un concetatean la fel de curajos spune ca oamenilor le e teama sa spuna ceva. O solutie propusa de Tracy Worcester e un pret decent pentru producatorii locali.
Ca batalia e inegala o demonstreaza si faptul ca Smithfield contribuie - spune regizoarea, cu sume importante care se duc in buzunarele politicienilor. Tracy Worcester ajunge si la Parlamentul European, dar acolo vorbeste cu liderul fermierilor independenti Jose Bove.
Filmul nu se termina aici. Opera "in progress", el va fi adaugit cu ce se va filma in alte tari. Tracy Worcester le-a spus spectatorilor de la ASTRA Film Fest ca in cateva zile va avea o cina de strangere de fonduri, pentru ca planuieste sa mai filmeze in Mexic, Ecuador, China, Japonia, Italia si Spania.
Cand o spectatoare din Sibiu a spus ca se straduieste pe cat poate sa le dea copiilor hrana sanatoasa, dar ca e totusi scumpa, regizoarea a spus ca aceasta e cel mai frecvent lucru pe care il aude si ca un efort financiar ar trebui sa facem.
Iar operatorul sau, Alastair Kenneil, director de imagine si coproducator al filmului, a povestit ca plimbandu-se prin Sibiu a descoperit langa Piata Cibin magazinul unui producator local unde pretul la carnea de porc e la fel ca in supermarket.
"Ati incercat sa deveniti vegetariana?", a intrebat-o altcineva pe regizoare. Aceasta a raspuns ca este deja vegetariana, dar ca n-a reusit sa-si dezobisnuiasca si familia.
Intrebarea era fireasca pentru ca, vazand imaginile cu porci slabi sau cu cadavrele purceilor scoase din lac cu lopata e normal sa te intrebi daca imbunatatirea conditiilor de viata pentru porci nu e de cat o modalitate vag ipocrita de a-i face mai fericiti pentru a-i omori oricum, dar cu carne mai buna pe ei.
Tracy Worcester a primit la Sibiu Premiul de Excelenta pentru o femeie care lupta pentru viitorul planetei, premiu oferit de revista "The One" in cadrul ceremoniei de premiere ASTRA Film Fest.
Dumitru Budrala trage concluziile festivalului
Obosit dupa noaptea de petrecere de dupa festivitatea de premiere, directorul ASTRA Film Fest povesteste in interviul video dat HotNews.ro ce a mers si ce n-a mers bine la a XI-a editie.
Neajunsul major e lipsa unui cinematograf in Sibiu care sa permita o proiectie de calitate.
Dumitru Budrala recunoaste si o alta neimplinire: si-a propus impreuna cu sotia si directorul de programe al festivalului, Csilla Kato, un copil si un costume de haine la fiecare noua editie a festivalului (care are loc o data la doi ani).
Nu stiu cate haine noi au, dar sunt in urma cu copiii. Au doar trei.
14
6
