Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu si a demarat procedura verificarii procurorilor care au dispus solutii neinceperea urmaririi penale in cazul lui Sorin Ovidiu Vintu, cercetat in patru dosare: FNI, Banca Agricola, Banca de Investitii si Dezvoltare si Banca Romana de Scont, informeaza un comunicat CSM, citeaza Agerpres. Inspectia judiciara va face verificari si in cazul judecatorilor care s-au ocupat de dosarele lui Vintu.
Decizia CSM vine dupa ce procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a decis sa redeschida ancheta in patru dosare ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vintu si cercetarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani.
"In cadrul cercetarilor nu au fost reliefate problemele sistemice speculate de Sorin Ovidiu Vintu, respectiv modul de evaluare al actiunilor necotate, disfunctionalitatile controlului exercitat de Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ilegalitatea functionarii Fondului National de Investitii si conditiile preluarii de catre AVAB a activelor bancare neperformante. Mai mult, parcursul procesual al dosarelor este similar, elementul comun fiind neaprofundarea rolului jucat de Sorin Ovidiu Vintu in tranzactiile derulate. In unele situatii, aceiasi magistrati au pronuntat in mod repetat solutii de neurmarire fata de Sorin Ovidiu Vintu sau au dispus fara temei disjungerea cauzei cu privire la aceasta persoana si continuarea cercetarilor, in timp ce ceilalti inculpati au fost trimisi in judecata. De asemenea, pe parcursul efectuarii cercetarilor au existat mai multe incalcari ale normelor de procedura si au fost dispuse solutii atipice pentru practica organelor judiciare", se arata in ordonanta semnata de Kovesi.
Kovesi a infirmat solutiile de neincepere a urmaririi penale date anterior de procurori in cazul lui Vintu in dosarele privind Fondul National de Investitii, prejudicierea Bancii Agricole SA, constituirea Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) SA, falimentul Bancii Romane de Scont, urmand ca cele patru dosare sa fie unificate.
"Separarea artificiala a dosarelor a condus la ignorarea legaturilor temporale si de cauzalitate, astfel incat cercetarile s-au limitat la lamurirea partiala a circumstantelor in care au fost comise faptele. Intre altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obtinute si modul de directionare a acestora, desi acest aspect era de esenta aflarii adevarului", declara Parchetul General.
0
17
