VIDEO Primaria Capitalei a prezentat traseul inelului median de circulatie. Vezi cum arata cele trei variante propuse pentru "autostrada suspendata"

Miercuri, 29 iunie 2011, 19:44 Actualitate | Esenţial

Primaria Capitalei a prezentat, miercuri, traseul inelului median de circulatie, vestita "autostrada suspendata a lui Oprescu", pentru zona de Nord a Capitalei, intre soseaua Colentina si strada Virtutii, pana la noua artera de legatura cu autostrada Bucuresti-Pitesti. Proiectul se afla in stadiu de studiu de prefezabilitate si elaborare Plan Urbanistic Zonal, iar proiectantii au propus trei variante de traseu, urmand ca in urmatoarele luni, dupa consultarea publica, sa se aleaga varianta cea mai buna atat din punct de vedere al traficului cat si din punct de vedere financiar. Drumul va avea trei benzi pe sens, iar viteza maxima de strabatere a acestuia va fi de 80 km/ora. Cea mai ieftina varianta costa 603 milioane de euro, iar cea mai scumpa aproape doua miliarde de euro. Inelul median va avea in total o lungime de 55 km, iar in prima faza, in zona de Nord se vor realiza 16,5 km.  Inelul median este autostrada suspendata de care Primarul Sorin Oprescu vorbise inca de la inceputul mandatului, dar pe care nimeni nu o vazuse pana acum.

Inelul median este un nou inel de circulatie, aflat intre inelul principal de circulatie (bd. Iancu de Hunedoara, soseaua Stefan cel Mare, Mihai Bracu, Calea Vacaresti, soseaua Oltenitei, soseaua Viilor, str Progresului, soseaua Grozavesti, Pasaj Basarab, bd. Titulescu) si soseaua de Centura, la aproximativ 5-7 km de centrul orasului. Indiferent de traseul care va fi ales, in principiu, artera va fi realizata in lungul caii ferate Bucuresti-Constanta, pentru a se reduce cheltuielile pentru exproprieri. Primaria Capitalei a prezentat, miercuri, cele trei variante de traseu ale arterei.

Potrivit studiului de prefezabilitate, "inchiderea inelului median pe partea de nord va fi format din calea principala, cu sase fire de circulatie, cate trei pentru fiecare sens, artere colectoare si noduri rutiere, in intersectiile cu strazile principale, si va avea o lungime totala de cca. 16,5 km".

Oprescu: "Cine vorbea cu neincredere de autostrada suspendata, acuma are la dispozitie un proiect cu mai multe variante complete"

Proiectul drumului rapid prezentat miercuri de Primaria Capitalei reprezinta de fapt celebra "autostrada suspendata" despre care a tot vorbit primarul general Sorin Oprescu.

"Cine vorbea cu neincredere de autostrada suspendata, acuma are la dispozitie un proiect cu mai multe variante complete. Este o lucrare complexa ce nu poate sa apara peste noapte", a declarat edilul sef.

"Este foarte clar pentru toata lumea ca avem nevoie de drumuri si investitii in drumuri. Trebuie sa intervenim prompt pentru ca altfel orasul n-o sa mai poata sa respire. Proiectul inelului median de nord face parte din contractul meu cu bucurestenii. Am sa-l incep cu toate greutatile in mandatul asta si il voi termina, cu sprijinul bucurestenilor, si in al doilea. Acolo unde se dezvolta infrastructura apar imediat si investitiile si nivelul de trai creste. Ati vazut ce s-a intamplat si in centrul istoric. Nici bine nu s-au terminat icna de reparat strazile si s-au deschis deja 36 de magazine", a mai spus Oprescu.

Descarca de aici studiul de prefezabilitate

Potrivit sefului Comisiei Tehnice de Urbanism in cadrul Primariei Bucuresti, arhitectul Sorin Gabrea, cele trei variante prezentate miercuri reprezinta inceperea operatiunilor prevazute de lege privind consultarea publicului pentru realizarea proiectului de urbanism, un proiect ce va fi prezentat dupa sase luni.

"Vorbim despre o artera urbana, un proiect realizat in sistem modular si care va avea o lungime intre 13 si 16 km. Este vorba de un sistem complex, compus din calea principala de rulare pe care se va circula cu viteza de aproximativ 80 de km/ora, si care va avea cate trei fire de circulatie pe sens, pe cea mai mare parte a parcursului. pe langa aceasta cale de rulare principala, vor fi cai secundare ce vor viteza maxima cea admisa in localitati", a explicat Gabrea.


Ce spun specialistii in urbanism despre proiectul inelului median de circulatie al Capitalei



Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism:

• Sunt trei variante si lungimea idfera intre ele. Exista trei variante care au cateva diferente majore intre ele. Pe segmentul Gherghitei-Pipera, exista Varianta 3 la care calea principala de rulare este realizata sub forma unui pasaj superior deasupra caii ferate. Varianta 1 presupune o cale de rulare la nord de calea ferata, iar Varianta 2 presupune realizarea benzilor de trafic de o parte si de alta a caii ferate.

• Diferenta intre variante este in special in zona lacului si aprcului herestrau udne in Variantele 2 si 3 am proiectat realizarea unui tunel rutier inferior. Ramane sa discutam acum formula cu doua fire pe sens va fi acceptabila. O formula similara va trebui realizata si pe sub dealul Arsenalului. Masinaria care ar trebui sa fie cumparata ar fi aceeasi si am putea sa o folosim in ambele parti cu costuri reduse.

• Tunelul, asa cum l-am estimat noi, ar ajunge la 125 de milioane de euro kilometrul. El are 4 kilometri. Asta e varianta cu 3 fire pe sens. In varianta cu 2 fire pe sens, se reduc costurile cu 25%. E un motiv pentru care cred ca vom merge pe varianta cu 2 fire pe sens si pentru ca pe zona aceea fluenta va fi mai mare, nu exista noduri rutiere.

Sandu Alexandru, presedintele Registrului Urbanistilor din Romania:

• In ceea ce priveste acest inel, dincolo de o circulatie fluenta care sa faca legatura intre diferite zone, foarte importante sunt legaturile cu aceste artere de penetratie, ceea ce in Bucuresti lipseste.

• Eu as avea, pentru moment, o singura observatie critica. Se refera la sistemul de gari care apare in proiect. Adica faptul ca se neglijeaza centrul. In Bucuresti este inca o anumita mentalitate, o anumita optica de a evita centrul. Or, in ultimii 15 ani, toate marile orase din Europa, dimpotriva, au cautat sa aduca gara in centru. Parisul si-a refacut trei gari la care renuntase in centru.

Gheorghe Patrascu, Arhitectul sef al Capitalei:

• Inelul median face din categoria operatiunilor necesare intr-un oras ca Bucurestiul care a evoluat tardiv in sensul de a extrage circulatia din zona centrala. Asta in ideea celor doua mari preocupari pe care trebuie sa le aiba Bucurestiul. Aceea de a reabilita spatiul public, de a-l reda pietonului. Dar asta nu se va putea face daca nu se intervine si pe partea de trafic, in sensul de a diminua pe cat se poate traficul din zona centrala.

• Aprobarea planului va dura cam un an. Va dura un an in conditii normale.

• Lucrarile pot fi aprobate, insa, partial. Sunt zone care sunt clare si care pot fi avansate si din punct de vedere al avizarilor si din punct de vedere al executiei pentru ca nu exista discutii in contradictoriu sau probleme.

Cum arata in detaliu cele trei variante ale Inelului Median de circulatie - zona de Nord

Varianta 1

Prima varianta propune construirea ambelor sensuri ale inelului median la nord de calea ferata.

Drumul porneste de la intersectia CF Bucuresti Constanta cu soseaua Colentina, iar apoi, urmand traseul liniilor de tren, traverseaza soseaua Andronache, soseaua Stefanesti, se intersecteaza cu noua autostrada A3 in zona strazii Gherghitei, strada Petricani, soseaua Pipera, str. Avionului, Pasajul Baneasa, Aviator Serbanescu, Pasajul Baneasa, soseaua Elena Vacarescu, Bucuresti -Ploiesti, bd. Poligrafiei, Calea Grivitei si soseaua Virtutii.

Intre Calea Grivitei si sos.Virtutii se propune un  pasaj suprateran care va fi directionat catre str. Godeni si mai departe catre o artera ce lonjeaza Lacul Morii pana in sos. Virtutii. In aceasta varianta inelul va fi construit la nivelul solului, iar traversarea principalelor intersectii se va face pe pasaje supraterane.

Parcul Herestrau, monumernt istoric va fi traversat de catre un pasaj suprateran in zona sa de nord care va urma lcalea ferata. Cu toate acestea, drumnul este in zona de protectie a cateva monumente istorice foarte importante: Fantana Miorita, Vila Doctor Monivici, Biserica "Sf.Nicolae" - Baneasa si Muzeul de Arta Medievala "Ing. D. Minovici". Traversarea Soselei Bucuresti- Ploiesti se va face pe un pod nou, paralel cu cel de cale ferata. Realizarea acestei variante costa 603 milioane de euro.

PLAN VARIANTA 1 DESCARCA aici planul Variantei 1 la rezolutie mare

Vezi principalele proiecte propuse pe fiecare segment:

• Tronsonul cuprins intre sos. Colentina si sos. Andronache-sos. Stefanesti - pe acest tronson au fost propuse 2 artere de categoria II, de-o parte si de alta a caii ferate;
• Pasajul suprateran de la sos. Colentina - realizarea buclarilor pe artera sudica a pasajului in vederea fluidizarii circulatiei din zona;
• Interesectia Inelul Median - sos. Andronache - sos. Stefanesti - realizarea unui pasaj suprateran pe directia - sos. Andronache - sos. Stefanesti;
•   Tronsonul cuprins intre sos. Andronache - sos. Stefanesti si traseul Autostrazii Bucuresti - Brasov (in apropierea str. Gherghitei) - inelul median este realizat prin 2 artere de categoria II, de-o parte si de alta a caii ferate;
• Intersectia inelului median cu autostrada A3 - str. Gherghitei, in vederea reducerii traficului din zona;

•  Tronsonul cuprins intre autostrada Bucuresti - Brasov si str. Petricani - realizarea inelului median pe partea de nord a caii ferate si crearea unei statii de cale ferata ca parte constitutiva a unui punct intermodal.
•  Intersectia sos. Petricani - inelul median - realizarea unui pasaj suprateran pe directia sos. Petricani - sos. Tunari si prelungirea liniei de tramvai din zona;
•  Tronsonul cuprins intre sos. Petricani si sos. Pipera - se are in vedere fluidizarea traficului si departarea de zona de protectie a apeductelor, situate paralel cu calea ferata Constanta;
•  Intersectia sos. Pipera - inelul median - relatiile inelului cu sos. Pipera - Tunari vor fi realizate prin buclari si rampe supraterane si subterane, fara a afecta constructiile din zona;
•  Tronsonul cuprins intre sos. Pipera si str. Avionului - localele de deservire a riveranilor au fost propuse pe trasee mai departate de cel al inelului, pe arterele existente, atat pe partea nordica a caii ferate, cat si pe latura sudica; se vor evita exproprierea sau demolaeea constructiilor noi in curs de executie;
•  Intersectia inelului - str. Avionului - se va asigura legatura intre str. Aviator Serbanescu si artera de centura in zona Padurii Tunari; vor fi intreprinse lucrarile necesare pentru realizarea relatiilor cu inelul median si cu arterele locale principale;

•  Tronsonul inelului median cuprins intre str. Avionului si Pasajul Baneasa - realizarea unei artere locale care va prelua toate arterele de interes local: str. Pechea, str. Zeletin , str. Trifesti etc.;
•  Intersectia inelului median cu str. Av. Serbanescu si b-dul Aerogarii - vor fi realizate toate relationarile inelului median cu directia Nord-Sud, importanta penetratie a orasului Bucuresti;
•  Traseul inelului median cuprins intre Pasajul Baneasa si sos. Elena Vacarescu - amplasarea la sud de calea ferata a unei artere ce asigura accesele riveranilor si legatura dintre str. Elena Vacarescu si str. Nicolae Caramfil;
• Intersectia inelului median cu str. Elena Vacarescu - realizarea unui pasaj denivelat superior pe directia str. Elena Vacarescu;
•  Tronsonul inelului median intre str. Elena Vacarescu si sos. Bucuresti - Ploiesti - fluidizarea circulatiei intr-una dintre cele mai importante zone ale capitalei - Parcul si Lacul Herastrau;
• Intersectia inelului median cu sos. Bucuresti - Ploiesti - realizarea unui pasaj paralel cu actualul pasaj de cale ferata si a altor lucrari (buclari, rampe etc.) necesare in vederea fluidizarii circulatiei din zona;

• Tronsonul inelului median intre sos. Bucuresti - Ploiesti si b-dul Poligrafiei - facilitarea relatiilor cu b-dul Tipografilor - sos. Straulesti (artere de categ. II);
•  Intersectia inelului median cu b-dul Poligrafiei - asigurarea legaturii cu o viitoare autostrada spre nord si facilitarea relatiilor cu pasajul Jiului;
• Tronsonul inelului median cuprins intre b-dul Poligrafiei si Calea Grivitei (Podul Constanta) - fluidizarea circulatiei si facilitarea relatiilor dintre arterele principale;
•  Intersectia inelului median cu Calea Grivitei, b-dul Bucurestii Noi - sos. Chitila - actualul pasaj subteran va fi reconsiderat in vederea realizarii unui pasaj care sa asigure tranversarea inelului median;
• Tronsonul inelului median cuprins intre Calea Grivitei si sos.Virtutii - in vederea traversarii zonei de triaj si a liniilor curente ale caii ferate se propune realizarea unui pasaj suprateran care va fi directionat catre str. Godeni si mai departe catre o artera ce lonjeaza Lacul Morii pana in sos. Virtutii.

Varianta 2

Varianta a doua propune acelasi traseu ca si prima varianta doar ca, de la intersectia cu str. Elena Vacarescu pana la strada Tipografilor se presupune construirea a doua tuneluri subterane, cu cate trei benzi pe sens fiecare, pentru a se subtraversa Parcul Herestrau si DN1.

De asemenea, fata de prima varianta, pe tronsonul Calea Grivitei si sos. Crangasi - in vederea traversarii zonei de triaj si a liniilor curente de cale ferata, se propune realizarea unui pasaj suprateran directionat catre b-dul Constructorilor. Aceasta varianta costa aproape doua miliarde de euro, dintre care doar pasajul subteran de sub Herastrau costa 514 milioane de euro.

PLAN VARIANTA 2 DESCARCA aici planul Variantei 2 la rezolutie mare

Vezi principalele proiecte propuse pe fiecare segment:

• Traseul cuprins intre sos. Colentina si sos. Andronache - sos. Stefanesti - realizarea unei artere cu 3 benzi de circulatie pe partea de nord a zonei de cale ferata;
• Pasajul denivelat superior str. Colentina - rezolvarea relatiilor inexistente la acest pasaj este propusa similar variantei 1, prin realizarea buclarilor pe artera sudica a pasajului in vederea fluidizarii circulatiei din zona;
• Tronsonul cuprins intre sos. Andronache - sos. Stefanesti si Autostrada Bucuresti Brasov- str. Gherghitei - vor fi realizate lucrari atat pe latura nordica, cat si in sudul caii ferate, iar in zona cimitirului se propune realizarea unui pasaj denivelat pentru a evita afectarea terenului ce apartine cimitirului.
• Intersectia inelului median cu autostrada A3 si str. Gherghitei - va fi preluat traseul si pasajul denivelat superior din proiectul destinat autostrazii, la care se adauga realizarea unui pasaj denivelat inferior pentru autostrada Bucuresti - Brasov;

• Tronsonul inelului median cuprins intre autostrada Bucuresti - Brasov si sos. Petricani - realizarea unei statii de cale ferata, care va permite desfaSurarea circulatiei pietonale la nivelul+1;
• Intersectia inelului median - sos. Petricani - realizarea unui pasaj suprateran pe directia N-S a sos. Petricani si prelungirea liniei de tramvai de pe aceasta sosea prin realizarea unei piete alungite, unde mai pot fi amplasate capete de autobuze, parcari, pasaje pietonale etc.;
• Tronsonul inelului median cuprins intre sos. Petricani si sos. Pipera - se are in vedere fluidizarea traficului si departarea de zona de protectie a apeductelor, situate paralel cu calea ferata Constanta;
• Tronsonul inelului median cuprins intre sos. Pipera - str. Avionului - arterele locale propuse vor tine cont de limita de protectie a apeductului;
• Intersectia inelului median cu str. Avionului - realizarea unui pasaj denivelat superior pe directia str. Avionului si facilitarea relatiilor de dreapta si stanga;
• Tronsonul cuprins intre str. Avionului si Pasajul Baneasa - va fi realizata intrarea in subteran a celor doua sensuri ale inelului median, evitandu-se, astfel, demolarea cosntructiilor din zona;

• Intersectia inelului median cu str. Av. Serbanescu si b-dul Aerogarii - relatiile dintre inelul median si cele 2 artere convergente in nodul Baneasa vor fi realizate in principal pe artere existente propuse cu o circulatie in dublu sens;
• Tronsonul inelului median cuprins intre Pasajul Baneasa si str. Elena Vacarescu - trecerea tunelului de la sud de calea ferata la nord de aceasta;
• Intersectia inelului median cu str. Elena Vacarescu - acest nod este rezolvat ca in Varianta 1, prin realizarea unui pasaj denivelat superior pe directia str. Elena Vacarescu;
• Tronsonul inelului median cuprins intre str. Elena Vacarescu si sos. Bucuresti - Ploiesti - vor fi realizate tuneluri cu ambele sensuri pozitionate la nord de calea ferata, iar racordarea inelului median cu sos. Bucuresti - Ploiesti se va face prin rampe directe din tunel;
• Tronsonul inelului median cuprins intre sos. Bucuresti - Ploiesti si str. Tipografilor - dupa Gara Baneasa se propune iesirea din tunel a inelului median dupa str. Tipografilor, iar in aceasta zona este prevazut un pasaj superior;

• Intersectia str. Tipografilor - sos. Straulesti cu inelul median - realizarea unui pasaj superior pentru facilitarea accesului la inelul median;
• Tronsonul inelului median intre str. Tipografilor - sos. Straulesti - b-dul Poligrafiei - realizarea unei artere locale, alaturata inelului median pe latura de nord;
• Intersectia inelului median cu b-dul Poligrafiei - asigurarea legaturii cu o viitoare autostrada spre nord si facilitarea relatiilor cu pasajul Jiului, ca in cazul Variantei 1;
•  Tronsonul inelului median cuprins intre b-dul Poligrafiei si Calea Grivitei - se propune supratraversarea inelului median (sensul vest-est) de pe partea de nord pe partea de sud;
• Intersectia inelului median cu b-dul Bucurestii Noi - sos. Chitila si Calea Grivitei - realizarea unui pasaj inferior (Pod Constanta) si rezolvarea intersectiei sos. Chitila - b-dul Bucurestii Noi in conditiile descrise la Varianta 1;
• Tronsonul inelului median cuprins intre Calea Grivitei si sos. Crangasi - in vederea traversarii zonei de triaj si a liniilor curente de cale ferata se propune realizarea unui pasaj suprateran directionat catre b-dul Constructorilor.

Varianta 3

Varianta trei are acelasi traseu ca si primele doua variante, cu exceptia faptului ca intre Autostrada Bucuresti- Brasov si soseaua Petricani, drumul se va construi suspendat, deasupra caii ferate.

Subtraversarea Herastraului se va face tot printr-un tunel subteran care incepe coborarea in dreptul Cartierului ANL Henry Coanda si iese in spatele Casei Presei, dupa intersectia cu strada straulesti.

La intersectia b-dul Bucurestii Noi - sos. Chitila si Calea Grivitei - in vederea traversarii zonei de triaj si a liniilor curente ale caii ferate, dupa intersectarea Caii Grivitei, traseul inelului median se va desfaSura suprateran. Costul variantei 3 este de 1 miliard si 300 milioane de euro, dintre care costul tunelului este de 481 milioane euro.

PLAN VARIANTA 3 DESCARCA aici planul Variantei 3 la rezolutie mare

Vezi principalele proiecte propuse pe fiecare segment:

• Traseul cuprins intre sos. Colentina si sos. Andronache - sos. Stefanesti - se vor realiza 2 artere de-o parte si de alta a caii ferate si o serie de buclari pe  artera sudica a pasajului pentru facilitarea relatiilor cu alte noduri de circulatie;
• Intersectia inelului median cu sos. Andronache - sos. Stefanesti - se propune realizarea unui pasaj suprateran pe directia sos. Andronache - sos. Stefanesti si facilitarea relatiilor dintre inelul median (nord si sud) si  sos. Stefanesti - sos. Andronache;
• Tronsonul cuprins intre sos. Andronache - sos. Stefanesti si Autostrada Bucuresti - Brasov - str. Gherghitei - pe tronsonul cuprins intre nodurile 2 si 3, in dreptul cimitirului Andronache, se propune realizarea unui pasaj suprateran care sa permita arterei sudice alipirea cu artera nordica, la nord de calea ferata; la sud de calea ferata, se va realiza o artera locala cu cate o banda pe sens;
• Intersectie traseul Autostrazii Bucuresti - Brasov (in apropierea str. Gherghitei) - realizarea relatiei inelului median cu viitoarea autostrada in zona de nord a caii ferate printr-o giratie amenajata la sol;

• Tronsonul inelului median cuprins intre autostrada Bucuresti - Brasov si sos. Petricani - tronsonul va avea un traseu suspendat, suprateran, amplasat deasupra traseului caii ferate, coborand la nivelul solului dupa traversarea intersectiei cu sos. Pipera - Tunari; pe directia sos. Petricani, se va analiza posibilitatea prelungirii liniei de tramvai, existenta pe tronsonul spre oraS, pana in intersectia cu Bd. D. Pompei;
• Intersectia inelului median - sos. Petricani - tronsonul generat de artera locala pentru asigurarea traficului la sud de calea ferata va fi conectat la cele 2 intersectii cu sos. Pipera si sos. Petricani;
• Intersectia sos. Pipera - inelul median - conectarea inelului cu pasajul suprateran ce traverseaza calea ferata pe traseul sos. Pipera - Tunari;
• Tronsonul inelului median cuprins intre sos. Pipera - str. Avionului - asigurarea legaturii dintre str. Aviator Serbanescu si artera de centura din zona Padurii Tunari, care va asigura accesabilitatea in Cartierul Henri Coanda;

• Intersectia inelului median cu str. Avionului - realizarea unui pasaj denivelat superior si facilitarea relatiilor cu inelul median si cu arterele locale; se ia in considerare si posibilitatea prelungirii liniei de tramvai spre nord, pe str. Campu Pipera;
• Tronsonul cuprins intre str. Avionului si Pasajul Baneasa - realizarea unei artere care va prelua toate strazile locale - Pechea, Zeletiu, TrifeSti etc.;
• Intersectia inelului median cu str. Elena Vacarescu - realizarea unui pasaj denivelat superior pe directia str. Elena Vacarescu;
• Intersectia inelului median cu sos. Bucuresti - Ploiesti - se propune un acces in artera nordica a inelului median, prin spatele statiei Petrom Baneasa;
• Tronsonul inelului median cuprins intre sos. Bucuresti - Ploiesti si str. Tipografilor - asigurarea legaturii intre b-dul Poligrafiei si o viitoare autostrada spre nord;

•  Intersectia cu b-dul Poligrafiei - relatiile inelului median cu str. Jiului la nord se vor realiza prin actualele bucle, iar spre sud cu b-dul Poligrafiei prin 2 giratii;
• Tronsonul inelului median cuprins intre b-dul Poligrafiei si Calea Grivitei - actualul pasaj subteran va fi reconsiderat prin lungirea rampelor, fapt care impune modificari ale intersectiei b-dul Bucurestii Noi - sos. Chitila; se propune realizarea unui pod care sa asigure inelului median posibilitatea supratranversarii Caii Grivitei;
• Intersectia inelului median cu b-dul Bucurestii Noi - sos. Chitila si Calea Grivitei - in vederea traversarii zonei de triaj si a liniilor curente ale caii ferate, dupa intersectarea Caii Grivitei, traseul inelului median se va desfaSura suprateran.

Scopul realizarii inelului median

• eliminarea traficului de tranzit de pe inelul principal de circulatie. Proiectantii estimeaza ca circa 8.000 de masini care circula pe acest traseu vor circula pe inelul median;
• racordarea Aeroportului Otopeni la reteaua stradala municipala;
• prelungirea liniei de metrou din zona Aurel Vlaicu - Pipera catre Tunari - Dimieni;
•  prelungirea liniei de tramvai de pe sos. Petricani catre centrul localitatii.
•  interconectarea principalelor drumuri nationale care intra in capitala (A1-A3-DN1-DN7);
• conectarea drumurilor nationale cu reteaua municipala de strazi.
• Crearea a doua noi gari,  Gara Pipera si Gara Chitila, pentru extinderea retelei feroviare in Bucuresti. Gara Pipera - realizarea unei noi gari feroviare, cu acces direct la inelul rutier median si la reteaua stradala municipala; Gara Chitila - realizarea unei eurogari, care ar permite legarea oraSului cu sistemul european de linii de mare viteza si proiectarea mai multor gari pentru o functionare fluenta a traficului.

Construirea inelului median este unul dintre proiectele cele mai importante propuse de Masterplanul de Transport (strategia de trafic a orasului) pentru fluidizarea traficului.  Scopul inelului median este acela de a reduce traficul de tranzit care, in lipsa unei sosele de centura circulabile, se redirectioneaza pe inelul primcipal de circulatie. De asemenea, inelul median crea o legatura  mai buna cu Aeroportul Otopeni, al carui trafic va creste in urmatorii ani de la 3,5 milioene de calatorii la 20 de milioane de calatori.

Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA,  Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei.