Judecatoarea Curtii Constitutionale Iulia Motoc considera ca eliminarea prezumtiei caracterului dobandirii licite a averii este constitutionala iar mentinerea ei in legea fundamentala poate atrage raspunderea Romaniei pentru nerespectarea obligatiilor pe care si le-a asumat prin tratatele la care este parte, potrivit opiniei separate emise de judecatoare la decizia CCR.

Iulia MotocFoto: Arhiva personala

"In dezacord cu opinia Curtii Constitutionale exprimata prin decizia mentionata, consideram ca propunerea de modificare vizand eliminarea tezei a doua din alin.(8) al art.44 din Constitutie potrivit careia 'caracterul licit al dobandirii se prezuma' nu reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate sau a garantiilor acestuia", se arata in decizia Curtii, care noteaza opinia separata a judecatoarei.

Aceasta precizeaza ca in nici unul dintre statele Uniunii Europene nu se regaseste prezumtia caracterului dobandirii licite a averii si citeaza cu titlu de exemplu Constitutiile Frantei, Germaniei, Italiei, Portugaliei, Spaniei si Ciprului.

Care sunt argumentele invocate de prof.univ.dr. Iulia Antoanella Motoc

  • prezumtia trebuie inlaturata deoarece nu aduce atingere securitatii juridice a dreptului de proprietate, acesta fiind in continuare garantat si ocrotit prin Legea fundamentala, de vreme ce opereaza interdictia confiscarii averii dobandite licit.
  • principiul securitatii juridice nu se refera la protectia bunurilor sau a persoanelor potrivit unei conceptii traditionale asupra securitatii, ci se refera la protectia drepturilor fundamentale prin stabilitate legislativa.
  • prezumtia caracterului licit al dobandirii averii contravine tratatelor internationale pe care Romania le-a ratificat, respectiv Conventia din 8 noiembrie 1990 a Consiliului Europei privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor avand legatura cu infractiunea si Conventia ONU din 12 decembrie 2000 impotriva criminalitatii organizate transnationale.
  • astfel, in conformitate cu art.12 din Conventia ONU, statele parti pot analiza posibilitatea de a solicita autorului unei infractiuni sa demonstreze originea licita a unor produse presupuse avand legatura cu infractiunea sau a altor bunuri care ar putea face obiectul unei confiscari, in masura in care aceasta solicitate este conforma cu principiile dreptului lor intern si cu natura procedurii judiciare.
  • masurile cuprinse in Conventiile mentionate au fost luate pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere, pentru prevenirea si combaterea urmatoarelor infractiuni: spalarea banilor, traficul de persoane, exploatarea sexuala a copiilor si pornografia infantila, traficul ilicit de droguri si terorismul, precum si pentru identificarea, urmarirea, inghetarea, sechestrarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor.     
  • propunerea de revizuire a avut in vedere prevenirea si combaterea acestor infractiuni prin inlaturarea prezumtiei dobandirii licite a averilor rezultate in urma comiterii infractiunilor mentionate si este in conformitate cu Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea, decizie care produce efecte obligatorii.
  • astfel, potrivit acesteia, statele membre sunt obligate sa nu formuleze si nici sa nu mentina rezerve in ce priveste dispozitiile Conventiei Consiliului Europei privind confiscarea.
  • scopul acestei decizii-cadru este acela de a garanta ca toate statele membre dispun de norme eficiente in materie de confiscare a produselor avand legatura cu infractiunea, inter alia, in ceea ce priveste sarcina probei privind sursa bunurilor detinute de o persoana condamnata pentru o infractiune avand legatura cu criminalitatea organizata.

"Propunerea de revizuire a art.44 alin.(8) teza a doua din Constitutie nu numai ca nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate ci a fost facuta pentru respectarea tratatelor internationale anterior mentionate si a dreptului comunitar in sensul art.148 alin.(4) din Legea fundamentala", noteaza Iulia Motoc.