"Recensamantul populatiei va furniza date despre societatea romaneasca pe care, 10 ani de aici inainte, se vor cladi toate politicile publice din Romania". Declaratia a fost facuta de sociologul Alfred Bulai, care a precizat miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, ca publicul trebuie sa stie ca este in interesul sau sa raspunda corect la toate intrebarile. Pe de alta parte, vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste (ASUR), Toma Patrascu, sustine ca datele stranse din celelalte recensaminte privind structura religioasa a populatiei nu sunt corecte.
Si la recensamantul care se va desfasura in perioada 22-31 octombrie, intrebarea referitoare la religie ("Carei religii considera persoana ca ii apartine?") "induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa" si neglijeaza publicul ateu, avertizeaza Patrascu. Potrivit acestuia, obiectivul il reprezinta justificarea politicilor de finantare a cultelor, iar "Biserica Ortodoxa Romana este evident principala primitoare de fonduri".
Alexandru Toma Patrascu, vicepresedinte ASUR: Recensamantul 2002 a fost folosit pentru justificarea politicilor guvernamentale de finantare a cultelor religioase. BOR este evident principala primitoare de fonduri
Toma Patrascu
Foto: Agerpres
Potrivit datelor prezentate de Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR), rezultatele oficiale ale recensamantului din 1992 indica o proportie de 0,15% a celor care se declara atei sau nereligiosi. Un an mai tarziu, European Values Survey anunta ca proportia ateilor din Romania este de 11%. La recensamantul din 2002, datele arata ca 0,1% dintre persoane erau nereligioase sau/si atee, in timp ce European Values Survey din 1999 are ca rezultat 8,4% atei, iar World Values Survey (2005) - 4,5% atei.
"Atunci ne punem intrebarea: de unde aceste diferente? (...) Datele de la recensamantul din 2002 au fost folosite in mod constant pentru a justifica politicile guvernamentale, indiferent de culoarea guvernului, de a finanta cultele religioase. Aceasta finantare, de obicei, se practica proportional cu cifrele rezultate in urma recensamintelor. Drept urmare, Biserica Ortodoxa Romana este evident principala primitoare de fonduri", a declarat Alexandru Toma Patrascu.
In acest context, Asociatia Secular-Umanista acuza Guvernul si BOR ca au folosit datele recensamintelor "pentru a justifica o gama larga de actiuni la nivel guvernamental sau local, precum:
- alocarea de fonduri de la bugetul de stat si din bugetele locale pentru cultele religioase
- subventionarea preferentiala a BOR
- instaurarea obligativitatii de facto a studierii religiei in scoli, saptamana de saptamana, din clasa I si pana in clasa a XII-a
- introducerea de preoti, platiti de la buget, in diferite structuri bugetare: preoti din scoli, spitale, unitati militare, penitenciare etc.
- variatele tentative de a transfera o parte a serviciilor de asistenta sociala in administrarea cultelor, dar cu finantare de la stat"
Problema principala ridicata de asociatie este faptul ca "formularea intrebarii ("Carei religii considera persoana ca ii apartine?") induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa". "Nu te intreaba daca esti sau nu religios, pentru ca ulterior, daca te-ai declarat credincios, sa raspunzi carei religii consideri ca apartii", reproseaza vicepresedintele ASUR. Asociatia solicita Guvernului si Institutului National de Statistica (INS) sa modifice aceasta intrebare din formularul de recensamant cu urmatoarea: "In prezent persoana apartine sau nu unei religii?", urmata de detalierea religiei pentru cei care raspund "Da".
Patrascu a acuzat conducerea Institutului National de Statistica ca a cerut ca Sf Cuvios Dionisie Exiguul sa fie sfantul protector al INS. "Patriarhia i-a dat INS un sfant patron, in 2008. Intrebarea pe care o ridicam este ce primeste Patriarhia in urma daruirii acestui sfant patron?", sustine vicepresedintele asociatiei, precizand ca, in 2008, "presedintele INS a fost primit de Patriarhul Daniel si l-a informat despre derularea recensamantului si a solicitat sprijinul Bisericii in desfasurarea recensamantului".
"Trebuie sa incercam sa evitam situatia din Anglia, unde foarte multi s-au declarat Jedi sau adepti ai Heavy-Metal, tocmai ca un protest impotriva trecerii lor sub umbrela unui cult religios", a avertizat Toma Patrascu.
Alfred Bulai, sociolog: Cea mai buna presiune pentru corecta completare a datelor vine tot de la public
Alfred Bulai
Foto: Agerpres
In cadrul conferintei de presa "150 de zile pentru un recensamant corect", organizata miercuri, 25 mai, de ASUR, a fost invitat si sociologul Alfred Bulai. Acesta a explicat ca "recensamantul populatiei este un instrument statistic care se foloseste la 10 ani, extrem de important pentru societate, pentru ca in functie de aceste date se definesc toate politicile publice din Romania".
Sociologul a precizat ca in societatea romaneasca "nu prea au existat dezbateri referitoare la recensamant, de aici o anumita problema a multor date din recensamant. Este datoria Guvernului sa-si faca un program de comunicare oficial cu privire la recensamant". Potrivit acestuia, o parte dintre datele eronate sunt produse de operatori. "De regula, la recensaminte, operatorii au tendinta sa nici nu mai intrebe, unii dintre ei, pe la sfarsit, si te trece oricum ortodox fara sa te mai intrebe. Asta s-a intamplat des, pentru ca de regula au si sprijinul populatiei. Populatia crede ca-i face omului un bine daca termina mai repede", a explicat Bulai.
Printre masurile care ar putea micsora rata de eroare se numara un control sporit al operatorilor, dar si informarea prealabila a populatiei. "Cea mai buna presiune pentru corecta completare a datelor vine tot de la public, care trebuie sa stie ca este in interesul lui sa raspunda la toate intrebarile", sustine Alfred Bulai.
Vergil Voineagu, presedintele INS: In Comisia Centrala pentru Recensamant, putem perfectiona cadrul de organizare, metodologia, instrumentarul, strategia de popularizare
Vergil Voineagu
Foto: Agerpres
Presedintele Institutului National de Statistica (INS), Vergil Voineagu,a declarat miercuri ca "in Comisia Centrala pentru Recensamant, putem perfectiona cadrul de organizare, metodologia, instrumentarul, strategia de popularizare s.a.m.d. Ele sunt conditii predeterminante ale succesului recensamantului". Potrivit acestuia, "ingrijorarea mea majora este determinata nu atat de desfasurarea recensamantului, cat de modul in care vor fi receptate rezultatele acestuia, credibilitatea lor in conditiile in care vor fi numeric semnificativ sub nivelul asteptat".
Oficialul a declarat ca INS a analizat rezultatele recensamantului de proba si a constatat o serie de deficiente care sunt pe punctul de a fi corectate. "Disfunctionalitatile vizeaza atat instrumentarul, metodologia si modul de organizare si desfasurare, incepand cu sectorizarea, gradul de utilitate al materialului cartographic, corespondenta situatiei din teren cu cea din borderourile de populatie si, nu in ultimul rand, disponibilitatea celor intervievati de a participa si a raspunde onest la intrebarile din chestionar".
Despre Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011
Institutul National de Statistica (INS) a anuntat in luna aprilie din acest an ca in perioada 22- 31 octombrie 2011 operatorii de teren se vor afla in gospodariile populatiei pentru a culege datele pentru Recensamantul Populatiei si al Locuintelor.
Operatiunea statistica se realizeaza la intervale regulate - de regula 10 ani - si are ca scop numararea oficiala a populatiei pe teritoriul unei tari si in cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, impreuna cu un numar selectat de caracteristici demografice si sociale ale populatiei. Datele si informatiile rezultate sunt folosite pentru planificarea si implementarea politicilor economice si sociale de dezvoltare, la nivel national si local, statal si privat, pentru activitati administrative sau de cercetare stiintifica.
Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2011 este primul care are loc dupa aderarea Romaniei in Uniunea Europeana. Conform datelor INS, actiunea implica cheltuieli de circa 193 de milioane de lei si peste 120.000 de persoane angajate numai pentru operatiunile de inregistrare in teren.
Citeste si:
4
16
