Statul roman a fost condamnat, marti, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in "Dosarul Revolutiei", anunta Mediafax. CEDO a stabilit totodata ca liderul organizatiei, Teodor Maries, sa fie despagubit cu 6.000 de euro, ca urmare a refuzului SRI de a-i comunica daca este filat.

Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a Curtii Europeane a Drepturilor Omului a decis ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.

Astfel, Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, intrucat ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat.

Totodata, Guvernul roman trebuie sa plateasca 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.

Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine. Teodor Maries a actionat in judecata statul in calitate de participat la manifestatiile anticomuniste din timpul Revolutiei.

Cei trei s-au plans de lipsa unei anchete eficiente si tergiversarea finalizarii sale in dosarul reprimarii Revolutiei din decembrie 1989.

Potrivit solutiei CEDO, care nu este definitiva, Maries a participat activ la Revolutia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestatiilor anticomuniste.

Presedintele Asociatiei "21 Decembrie" a sustinut ca, in 1990, a fost supravegheat ilegal de autoritatile statului, care i-au interceptat telefonul.

In 2006, el a prezentat copii ale unor rapoarte de supraveghere. De asemenea, in 2002, Evenimentul Zilei publica un articol intitulat "Cei 13 supravegheati de catre SRI", insotit de un document care ar fi apartinut Serviciului Roman de Informatii. Documentul continea o lista cu numele a 13 persoane, printre care si sotia lui Maries, pe numele caruia se intocmise abonamentul telefonic fix din casa celor doi.

In 2008, Asociatia "21 Decembrie" a cerut SRI sa comunice date despre interceptarea a trei telefoane mobile si doua telefoane fixe din sediul ONG-ului. In 2009, Maries a reiterat solicitarea catre SRI, cerand sa stie daca intre decembrie 1989 si 2009 a existat o autorizatie de filaj in ceea ce-l priveste, inclusiv prin interceptarea telefonului.

In februarie 2009, SRI i-a raspuns acestuia ca, in baza Legii 51/1991 privind securitatea nationala si Legea 14/1992 privind reglementarea activitatii SRI, sunt "imposibile" confirmarea sau infirmarea solicitarii lui Maries, pentru ca este necesara "respectarea prevederilor imperative ale legislatiei in vigoare".

CECO a stabilit ca Romania are o legislatie necorespunzatoare in ceea ce priveste colectarea si pastrarea datelor personale de catre serviciile secrete. Potrivit Curtii, autoritatile romane nu au respectat dreptul la viata privata a lui Maries si nu numai.

Judecatorii au avertizat si asupra faptului ca in 2006 inca mai existau date confidentiale culese de serviciile secrete in 1990, referitoare de Maries.

In ceea ce priveste moartea lui Nicusor Vlase, fiul sotilor Vlase, Curtea a criticat faptul ca ancheta a durat mai bine de 20 de ani, autoritatile clasificand, in mod nejustificat, anumite informatii esentiale drept "secret" sau "strict secret". Magistratii europeni au aratat ca, pe deasupra, parintii victimei nu au fost tinuti la curent cu mersul anchetei sau cu inchiderea sa.

Asociatia "21 Decembrie 1989" a mai depus la CEDO o plangere referitoare la dosarul 97/P/1990 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, cunoscut si sub numele de "Dosarul Revolutiei".

Organizatia reclama tergiversarea solutionarii dosarului si cerea sa primeasca o copie a intregului document, pentru a-l studia.

CEDO a solutionat favorabil cererea asociatiei, astfel ca autoritatile de la Bucuresti au transmis copii dupa majoritatea documentelor din dosar. Transmiterea unei copii a dosarului catre organizatia condusa de Maries a durat mai multe luni, fiind marcata de nenumarate controverse intre liderul asociatiei si reprezentantii mai multor institutii ale statului. Pentru a convinge, Maries s-a aflat, in doua runde, pentru mai multe zeci de zile in greva foamei.

CEDO: Uciderea oamenilor in timpul Revolutiei din 1989 nu se prescrie

"Uciderea oamenilor in timpul Revolutiei din 1989 nu se prescrie. Procurorii si judecatorii romani trebuie sa finalizeze aceste cazuri si sa-i pedepseasca pe cei vinovati. Societatea romaneasca trebuie sa stie adevarul despre evenimentele din 1989. Aceasta este decizia de astazi, 24 mai 2011, a CEDO", scrie europarlamentarul Monica Macovei pe blogul sau.

"Dreptul la viata din articolul 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului a fost incalcat prin lipsa de eficienta si impartialitate a anchetelor. Nu s-au efectuat acte de cercetare in perioadele 1994-2001 si 2002-dec. 2004", noteaza eurodeputul PDL.

"Proiectul de lege, propus de mine si initiat de Sever Voinescu, prin care se elimina prescriptia pentru infractiunile de omor si infractiunile cu intentie care au ca urmare moartea victimei trebuie adoptat cat mai repede de Parlament. Oricum, Conventia are prioritate in raport cu dreptul intern, iar prescriptia nu poate opri aceste anchete si procese", mai scrie Monica Macovei.

CEDO va continua sa judece cele peste 100 de cazuri similare pentru "a aminti permanent Romaniei obligatiile care deriva din aceasta sentinta", mai arata aceasta.