Raportul privind starea justitiei pe anul 2010, prezentat joi de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horatius Dumbrava, arata ca, raportand numarul de persoane condamnate la numarul de locuitori din Romania, aproximativ doua persoane la mia de locuitori au suferit o condamnare definitiva.

Potrivit documentului, contrar opiniei publice, cauzele aflate pe rolul instantelor judecatoresti nu sunt preponderent penale.

"Justitia romana este mai degraba una civila: 85,55% sunt cauze civile si doar 14,45% sunt cauze penale. Astfel, cele mai multe cauze aflate pe rolul instantelor privesc dreptul de proprietate, faptele cauzatoare de prejudicii, contractele comerciale, neintelegeri familiale, litigiile de dreptul muncii si de asigurari sociale. In cadrul dosarelor civile in sens larg, ponderea cea mai importanta o reprezinta cauzele civile propriu-zise (aprox. 50%), urmate de cauzele comerciale (o pondere medie de 20-25%) si cele de minori si familie (aprox. 10%)", se mentioneaza in raportul citat de Agerpres.

Comparativ cu anii anteriori, rezulta din raport, in mod clar, ca in special cauzele civile au suferit o crestere substantiala, aproape dubla in anul 2010 decat in anul 2005.

"Dintre acestea, numarul cauzelor privind litigiile de munca, la fel ca si cele de contencios administrativ au crescut de aproximativ trei ori comparativ cu anul 2005. Cat priveste cauzele penale solutionate in Romania, datele din ultimii patru ani releva ca numarul dosarelor este, de regula, unul constant. Pe obiecte, se remarca o crestere a numarului de cauze privind coruptia, crima organizata si evaziunea fiscala. De asemenea, a crescut numarul de inculpati trimisi in judecata si, corelativ, numarul de persoane condamnate", mai spune CSM.

Consiliul subliniaza ca, desi numarul de cauze a crescut considerabil in 2010 in raport fata de 2009, iar numarul magistratilor a ramas relativ constant, aceasta nu a determinat o scadere a calitatii actului de justitie.

Datele statistice din ultimii cinci ani releva o tendinta de crestere a numarului de cauze de pe rolul instantelor judecatoresti de la toate palierele, explicatia pentru acest fenomen acut regasindu-se in special in modificarile legislative care au afectat proceduri (de exemplu, incuviintarea executarii silite) sau drepturi cu caracter salarial ori social.

CSM mai precizeaza ca, atat in materie penala cat si civila, majoritatea covarsitoare a dosarelor se solutioneaza intr-un termen care nu depaseste 6 luni, procentul cauzelor solutionate dupa depasirea unui an fiind foarte redus.

Acelasi raport mai subliniaza ca modificarile unor acte normative la intervale de timp scurte, necorelarea actelor normative si a institutiilor de drept fundamentale, adoptarea unor reglementari conjuncturale, elaborarea, uneori, de acte normative incomplete si contradictorii reprezinta vulnerabilitatile cele mai grave ale sistemului nostru judiciar.

De asemenea, o alta concluzie a raportului arata ca si in 2010 increderea publica in justitie a ramas la un nivel scazut, iar imaginea sistemului judiciar a fost afectata negativ atat ca urmare a unor deficiente ale modului sau de functionare, dar si ca urmare a unor luari de pozitie ale unor reprezentanti ai altor puteri ale statului, a modului de prezentare din partea mass-media a unor solutii pronuntate de instante sau masuri dispuse de parchete si a lipsei de informare privind modul de functionare a sistemului.

Reactia Ministerului Justitiei:

1. Ministerul Justitiei a luat act de publicarea pe site-ul CSM in data de 6 aprilie 2011 a unui voluminos Raport privind starea Justitiei in anul 2010, cuprinzand un numar impresionant de pagini.

Ministerul Justitiei isi va preciza punctul de vedere oficial asupra variantei finale insusite de redactorii acestui raport, dupa studierea sa in detaliu, in cel mai scurt timp de la data publicarii sale.

Ministerul Justitiei precizeaza ca nu isi insuseste concluziile variantei publicatede CSM, pana la analiza sa temeinica.

2. Ministerul Justitiei considera ca adoptarea de catre Plenul CSM a raportului anual privind starea Justitiei ar trebui precedata de o dezbatere serioasa, intr-un termen rezonabil de la data publicarii variantei finale a acestuia, necesar studierii si analizei sale temeinice de catre toti cei interesati.

Aceasta ar constitui o diferenta notabila fata de practica CSM de pana acum, de a adopta raportul privind starea Justitiei pe baza unei simple prezentari in Plen de catre Presedintele CSM si ar face diferenta necesara fata de continutul Raportului privind activitatea CSM 2005 - 2010, adoptat si publicat deja de CSM in anul 2010.

3. Ministerul Justitiei ia act de prevederile art.38 alin.(6) din Legea nr.317/2004, republicata, conform carora Consiliul Superior al Magistraturii elaboreaza anual un raport privind starea Justitiei si un raport privind activitatea proprie, pe care le prezinta Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, pana la data de 15 februarie a anului urmator si le publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Fata de importanta documentului si a concluziilor sale, precum si fata de faptul ca ar urma sa fie prezentat Parlamentului, Ministerul Justitiei considera necesar ca cel putin sefii instantelor si parchetelor sa fie consultati in prealabil adoptarii raportului de catre Plenul CSM, avand in vedere ca raportul fixeaza coordonate importante privind evolutiile sistemului judiciar si politicile viitoare.