"Remarca criptica (a lui Vasile Blaga, n.red.) potrivit careia «sunt oameni in partid care vor sti ce sa faca» in cazul in care candidatul PD-L la functia de prim-ministru, Theodor Stolojan, se dovedeste a fi un obstacol in formarea unei coalitii - sugereaza ca el ar putea inca sa spere ca alegerea lui Stolojan nu este inca un acord finalizat", se arata intr-o telegrama trimisa de Ambasada SUA la Bucuresti in 2008, clasificata "Confidential" si consultata de HotNews.ro. Subiectul telegramei: "Secretarul general PD-L Blaga despre perspectivele alegerilor: It's the economy, stupid".

Iata fragmente relevante din telegrama:

"Secretarul general al PDL Blaga a spus ca sondaje interne recente sugereaza ca partidul sau va castiga 38% din voturi in urmatoarele alegeri parlamentare, rivalii PSD si PNL luand 32% si, respectiv, 15%. Blaga a prezentat o viziune detaliata a dinamicii electorale si a argumentat ca strategia PSD si PNL de a izola PDL a avut un rezultat opus celui scontat, pentru ca votantii considera acum guvernul condus de PNL responsabil pentru o imagine economica din ce in ce mai nesigura si sunt de asemenea ingrijorati ca sustinerea de catre PSD a unor pensii generoase si a cresterii salariilor nu reprezinta un substitut pentru o politica economica coerenta. El a adaugat ca scandalul recent dintre PSD si PNL pe majorarea salariilor profesorilor era dovada ca o coalitie PSD-PNL pe cale sa se nasca era deja pe punctul sa «sara in aer». El a insistat de asemenea ca PD-L putea inca sa formeze o coalitie cu PNL sau PSD, pentru ca «sunt oameni in toate partidele care pot ajunge impreuna la o intelegere»".

"Oficialii politici ai ambasadei s-au intalnit pe 5 noiembrie cu secretarul general PD-L Vasile Blaga. Blaga - un apropiat al lui Basescu si unul dintre strategii cheie de campanie ai PD-L - a spus ca castigarea viitoarelor alegeri parlamentare sub noile reguli uninominale ar presupune executarea unei strategii de campanie multistratificata la nivel national, judetean si local. Aceasta includea folosirea ca parghie a mandatului in exercitiu detinut de presedintele Basescu pentru a enunta o tema nationala comuna de campanie; mesaje politice diferite adaptate anume electoratului urban si rural; si un joc agresiv in teren pentru a se asigura ca sustinatorii inregistrati de PD-L apar in ziua alegerilor. Campania din usa in usa era singura optiune, date fiind previziunile pentru o participare scazuta la vot - cu o medie probabila de 40-45% - pe 30 noiembrie.

[...]

Pentru dezechilibrarea cursei (n.red., "in handicapping the race", in original), Blaga a spus ca numai partidul sau si PSD se bucurau de intreaga gama de resurse necesare pentru a domina campania. Datorita statutului sau, PNL avea multi bani lichizi (n.red., "flush with cash", in original) - dupa cum reiese din ambundenta de materiale publicitare in presa tiparita si de panouri publicitare ale PNL inainte de alegeri. Totusi, nu putea capitaliza la maximum avand in vedere incapacitatea de a-si extinde organizatia la nivelul de baza. In schimb, PSD avea o vasta prezenta la nivelurile de baza, dar patru ani fara functii insemna ca cuferele partidului erau goale si ca partidul risca o «implozie» daca pierde alte alegeri. Blaga a admis ca eforturile PSD si PNL de a-si imparti noile colegii electorale ("gerrymander" in original - n.red.) ar putea conferi un avantaj in anumite colegii, dar a insistat ca asta este o sabie cu doua taisuri. Impartirea circumscriptiilor ii favorizeaza pe anumiti candidati (de exemplu, prim-ministrul Tariceanu) care ar putea alege (n.red., cherry-pick in original) circumscriptiile cele mai sigure, dar in acelasi timp au efectul de a-i demoraliza pe candidatii altor partide exilati (n.red., relegated, in original) in circumscriptii mai putin favorabile. Acest lucru era exacerbat de noile reguli electorale care supuneau orice candidat ce nu reusea o majoritate categorica la rigorile sistemului de reprezentare proportionala in functie de pozitia pe liste. Aceasta insemna ca multi candidati PSD si PNL s-ar puteau «omori intre ei» in timpul cursei". Blaga a spus ca handicapurile PD-L includeau lipsa de acces la media electronica detinuta de oligarhi si deficitele in patru judete importante (Iasi, Constanta, Bacau si Arges) unde partidul sau era, in mod traditional, cel mai slab.

Blaga a spus ca era foarte multumit de noile rezultate din sondaje si de eforturile de campanie ale partidului sau. El a precizat, cu o grimasa, ca singurele alegeri pe care le-a pierdut - candidatura sa recenta pentru functia de primar al Bucurestiului - a fost singura pe care el nu a gestionat-o personal. Cu exceptia oricaror evenimente «extraordinare», PD-L era pe cale sa obtina 4-5 puncte procentuale mai mult decat PSD.

[...]

"In cele din urma, economia romana va fi principalul subiect al alegerilor viitoare si alegatorii erau suparati ca Tariceanu a dat inapoi in ce priveste promisiunile de majorare a salariilor, cand era clar ca partidul sau varsa o multime de bani in alegeri. [...] Blaga a spus ca respondentii au clasat primul cabinet Tariceanu (in coalitie cu PD-ul lui Basescu) ca cel mai putin corupt guvern recent, dar a clasat cabinetul curent al lui Tariceanu ca al doilea cel mai corupt dupa guvernul PSD condus de Nastase in 2001-2004".

[...]

"El a opinat ca recrearea coalitiei D.A. din 2004 cu PNL era cea mai buna optiune, odata ce Tariceanu paraseste scena, dar o alianta cu PSD era de asemenea posibila dat fiind faptul ca doar o mana de lideri PSD - Iliescu, Nastase si Hrebenciuc - s-a opus vehement unei coalitii cu PD-L. Consilierii politici ai ambasadei au remarcat ca, in timp ce calculele matematice erau in favoarea formarii unei coalitii de guvernare, lipsa unei chimii (n.red., bad chemistry, in original) - inclusiv respingerea de catre lideri PNL a unui guvern condus de fostul presedinte PNL Teodor Stolojan - ar fi un posibil impediment. Blaga a raspuns «oamenii nu au observat ca selectarea unui nou candidat la functia de prim-ministru este, de fapt, o prerogativa a partidului, nu doar a presedintelui; sunt oameni in partid care vor sti ce sa faca in aceasta situatie». El a observat ca «sunt multi oameni din toate partidele care pot ajunge la un acord». Intrebat daca PD-L negocia in mod activ acum cu alte partide, Blaga a raspuns: «nu pot nega ca vorbim, dar este contactul minim posibil. Nu vor avea loc negocieri serioase pana dupa aparitia rezultatelor alegerilor».

[...]

Blaga a obiectat cand a fost intrebat daca vreunul dintre aceste scenarii ar putea include nominalizarea sa ca prim-ministru, dar a adaugat ca «acesta nu este un post pe care il vreau, dar partidul este cel care decide». El a minimalizat de asemenea amenintarile din partea PSD si PNL de a recurge la suspendarea presedintelui Basescu pentru a instala un sef interimar al statului care ar nominaliza un premier din randurile lor; s-ar dovedi un pas extrem de nepopular si doar oponentii inraiti (n.red., "die-hards", in original) ai lui Basescu, inclusiv seful grupului parlamentar PSD Viorel Hrebenciuc si presedintele liberal al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, luau aceasta optiune in serios".

In finalul telegramei, intr-un comentariu propriu al ambasadei marcat ca atare in text, se arata ca "dupa performantele slabe din alegerile locale din iunie, PDL pare sa fie din nou in joc datorita incertitudinilor in crestere cu privire la economie. In timp ce alte sondaje de opinie recente sugereaza o diferenta mai mica intre PD-L si PSD, ele par sa confirme si observatiile generale ale lui Blaga ca partidul sau se afla pe o traiectorie ascendenta in timp ce cota de vot in PSD a ramas neschimbata, iar PNL a pierdut intrucatva teren in ultimele saptamani. Blaga nu si-a asumat vreo ambitie de a fi prim-ministrul propus de partid, dar remarca sa criptica potrivit careia «sunt oameni in partid care vor sti ce sa faca» in cazul in care candidatul PD-L la functia de prim-ministru, Theodor Stolojan, se dovedeste a fi un obstacol in formarea unei coalitii de guvernamant sugereaza ca el ar putea inca sa spere ca alegerea lui Stolojan nu este definitiva".