Procesul Rodicai Stanoiu cu CNSAS va purta un nou termen vineri, data la care se asteapta rezultatele expertizei grafologice intre notele informative si declaratia de avere semnata in 2006 de fostul ministru al justitiei in 2006. Declaratia de avere in cauza a stat la baza unei plangeri la parchet a CNSAS care acuza Senatul de fals in acte dupa ce, in urma cu aproape doua luni, a trimis la instanta de judecata doua declaratii depuse de aceeasi persoana, dar cu scris diferit si discrepante de continut. La solicitarea HotNews.ro, reprezentantii Senatului au oferit explicatii pentru neconcordantele dintre actele trimise catre instanta de judecata.
In 2010, fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, a cerut ca procesul prin care contesta decizia CNSAS care a declarat-o colaboratoare a securitatii, sa fie stramutat de la Bucuresti la Curtea de Apel Oradea si a cerut ca toate actele executate (n.r. expertizele grafologice) la instanta din Capitala sa fie anulate. Fostul ministru al Justitiei isi justifica cererea prin "presiunea mediatica la care a fost supus acest caz" si care ar fi putut afecta derularea procesului. Procesul a fost mutat, insa ICCJ nu a admis cererea de anulare a actelor executate in Bucuresti.
In plus fata de ceea ce dispusese Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Oradea (unde s-a stramutat dosarul) a dispus folosirea, ca scripte de comparatie, a declaratiei de avere din 2006.
Povestea a doua declaratii de avere, depuse de acelasi om, in aceeasi zi, dar cu scrisuri diferite
Instanta de la Oradea a trimis Senatului o adresa prin care solicita originalul Declaratiei de Avere din 09.01.2006 (n.r. depusa la Senat in 19.01.2006). Documentul ar fi trebuit sa ajunga pana la termenul de judecata din 15.12.2010. La aceasta infatisare, Senatul a trimis copia conforma cu originalul a acestei declaratii (n.r. conformata chiar de Senat) si a comunicat instantei ca originalul nu poate fi trimis, ci, cel mult, consultat la sediul Senatului. In plus, Senatul a transmis, in copie, si declaratia rectificata, dactilografiata, ce fusese depusa la 15.02.2006.
Instanta a revenit cu adresa si a cerut Senatului, sub sanctiunea posibilei amendari a presedintelui Senatului, trimiterea originalului declaratiei depuse la 19.01.2006, si nu doar a copiei conforme. La termenul urmator (26.01.2011) Senatul trimite o declaratie originala datata 09.01.2006, insa reprezentantii CNSAS au constatat ca originalul declaratiei de avere primit si datat pe 9 ianuarie 2006, difera de copiile conforme ale aceluiasi document, transmise anterior.
Varianta originala apare a fi completata cu un alt tip de scris decat copia conforma si, la sfarsit, poarta un alt tip de semnatura.
In plus, cele doua declaratii au si diferente de continut: in varianta „originala”, cuvantul senator este scris „senaor”, in originalul declaratiei de avere sunt rubrici completate care in copie sunt libere, iar unor numere care reprezinta suprafete imobiliare detinute de fostul ministru le lipsesc cifre.
Protocolul de expediere catre instanta a celor doua documente este semnat de secretarul general al Senatului, Ion Moraru, fost coleg de partid cu Rodica Stanoiu in PSD, pana cand aceasta a parasit partidul, dar si fost coleg de Senat in legislatura 2004-2008.
Dupa acest moment, CNSAS a cerut Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa efectueze cercetari pentru elucidarea cazului, acuzand de infractiuni de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals.
CNSAS sustine ca daca nu ar fi sesizat diferentele intre documentele prezentate in instante, asa-zisul original ar fi fost folosit la realizarea expertizei grafoscopice, alterand astfel rezultatul acesteia.
La finalul lunii ianuarie, Senatul a anuntat ca demareaza o ancheta interna pentru a lamuri problema, insa explicatiile publicate pe pagina web a Senatului sunt neconvingatoare. Conform Senatului, Rodica Stanoiu ar fi depus in aceeasi zi, la 19.01.2006, doua declaratii de avere, cu doua tipuri de scris diferite, pentru care ar fi primit o singura dovada de primire.
Senatul: Nu s-a mai eliberat un alt document doveditor pentru a doua declaratie de avere. Oricum ar fi avut exact acelasi continut si aceeasi forma
La solicitarea HotNews.ro, Senatul Romaniei a explicat de ce pentru doua declaratii de avere depuse de aceeasi persoana in aceeasi zi s-a eliberat o singura dovada de primire.
"Pe data de 19 ianuarie 2006, doamna Stanoiu, in calitate de senator, a depus la Directia Secretariat General o declaratie de avere, care a fost rectificata in aceeasi zi, ambele avand mentionata ca data de redactare ziua de 9 ianuarie 2006, eliberandu-se o singura dovada de primire. Avand in vedere ca dovada de primire a declaratiei de avere trebuia atunci sa fie doar datata, nu si numerotata sau inregistrata, la depunerea celei de-a doua declaratii de avere nu s-a mai eliberat un alt document doveditor, care oricum ar fi avut exact acelasi continut si aceeasi forma ca si cel eliberat putin mai devreme, in aceeasi zi", se arata in precizarea Senatului.
In legatura cu diferentele de scris si de continut, reprezentantii Senatului au declarat: "Mentionam ca functionarii publici parlamentari care primesc declaratiile de avere si de interese, in conformitate cu prevederile legii in vigoare la acea data, nu aveau atributii sa sesizeze sau sa se pronunte in vreun fel cu privire la maniera in care erau redactate documentele de catre cei care le depuneau".
La intrebarea "De ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decat Declaratia de Avere care a fost conformata cu originalul, precum si rectificarea dactilografiata depusa la 15.02.2006?", Senatul a dat urmatorul raspuns: "Pe pagina de internet a Senatului a fost postata o singura declaratie de avere deoarece la momentul acela procedura de lucru prevedea sa fie publicata doar ultima declaratie depusa in data respectiva, situatie in care vorbim, practic, despre o inlocuire a declaratiei de avere precedente".
Intrebati de ce Senatul nu a facut referire la existenta a doua declaratii depuse in aceeasi zi de catre Rodica Stanoiu atunci cand Curtea de Apel Oradea a cerut sa-i fie trimisa originalul, reprezentantii Senatului au dat urmatorul rapsuns: "In legatura cu documentele transmise Curtii de Apel Oradea, mentionam ca Senatul Romaniei a raspuns de fiecare data strict solicitarilor instantei".
Declaratia de avere originala, trimsa la expertiza INEC
La termenul de judecata urmator, din 26 februarie, in cadrul dezbaterilor, judecatorii au luat act de declaratiile de avere ale fostul ministru al Justitiei, in original, transmise de Senatul Romaniei cu o informare atasata in care s-a precizat ca „Rodica Stanoiu a depus in cursul anului 2006 trei declaratii de avere si de interese".
Judecatorii au anuntat ca declaratia de avere originala (n.r. cea expertizata si in 2006 si a carei copie conforma a fost trimisa in prima instanta de catre Senat) a fost inaintata Institutului National de Expertiza Criminalistica (INEC). Declaratia de avere a fost trimisa la expertiza impreuna cu documentele intocmite de Rodica Stanoiu in anii '80 pentru obtinerea pasaportului la fosta Directie a Pasapoartelor, documente aduse in instanta de CNSAS si care, potrivit institutiei, prezinta numeroase elemente de siguranta si sunt cele mai potrivite pentru a verifica scrisul din acea vreme.
In 2008, Rodica Stanoiu a adus in instanta, pentru a fi expertizate grafologic, trei documente care par a fi fost scrise cu acelasi pix, desi teoretic dateaza din trei decenii diferite. Documentele provin de la Institutul de Cercetari Juridice, unde Rodica Stanoiu este cercetatoare de dinainte de 1989. Unul dintre documente reprezinta o autobiografie a fostului ministru de Justitie, din anii '60, un altul o declaratie despre rudele sale, din anii '70, iar al treilea document vizeaza o plecare in strainatate si a fost scris in anii '80.
Cele trei documente fac parte, teoretic, din dosarul de cadre al Rodicai Stanoiu si au fost scrise, tot teoretic, in trei decenii diferite. Experti independenti in grafologie, consultati in acea vreme de CNSAS, sustineau insa ca documentele au fost scrise cu acelasi pix si ca, de fapt, ar fi fost contrafacute.
Dezbaterile in dosar se vor relua dupa finalizarea raportului de expertiza. Judecarea cauzei a fost amanata de judecatorii Curtii de Apel Oradea pe data de 25 martie.
Procesul Rodica Stanoiu - CNSAS
La inceputul anului 2006, numele Rodicai Stanoiu a aparut pe lista cu politicienii care ar fi colaborat cu Securitatea. Colegiul CNSAS a decis in decembrie 2006, cu sapte voturi "pentru" si doua abtineri, ca Rodica Stanoiu ar fi colaborat cu Securitatea. Conform Consiliului, fostul senator ar fi dat note informative sub numele de "Sanda" si "Georgeta". Rodica Stanoiu a contestat, in 2007, decizia CNSAS.
In luna martie 2010, Rodica Stanoiu solicita stramutarea dosarului sau cu CNSAS de la Curtea de Apel Bucuresti la alta instanta cu acelasi grad din tara si a cerut ca toate actele executate la instanta din Capitala sa fie anulate. Fostul ministru al Justitiei isi justifica cererea prin "presiunea mediatica la care a fost supus acest caz" si care ar fi putut afecta derularea procesului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa stramute cauza de la Curtea de Apel Bucuresti la cea din Oradea, dar nu a anulat toate actele efectuate de la Curtea de Apel Bucuresti incepand cu termenul din 27 octombrie 2009. Atunci, instanta din Capitala a admis o solicitare a CNSAS de intocmire a unei noi expertize grafoscopice, documentele folosite pentru comparatie fiind un set de chestionare completate de Stanoiu la Directia de Pasapoarte, intre anii '70 - '80.
CNSAS sustinea pe atunci ca documentele sunt cele mai potrivite pentru a fi comparate cu notele informative pe care Rodica Stanoiu le-ar fi dat la Securitate, pentru ca au fost redactate in aceeasi perioada in care Stanoiu ar fi fost colaboratoare.
Anterior, expertiza grafoscopica realizata de Institutul National de Expertize Criminalistice (INEC) arata ca scrisul din documentele din cadrul Institutului de Cercetari Juridice, furnizate de Rodica Stanoiu, si notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" nu sunt ale aceleasi persoane. CNSAS a sustinut ca, desi documentele erau datate in trei decenii diferite, au fost scrise cu acelasi pix si a cerut respingerea expertizei. Instanta a refuzat, dar a decis si efectuarea de expertize grafologice suplimentare.
0
19
