Romania va trebui sa faca numeroase imbunatatiri cat mai repede in ceea ce priveste cadrul legal pentru infractiunile de coruptie si in domeniul finantarii partidelor politice, se arata intr-un raport al Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei, publicat marti. Reglementarea nepedepsirii mituitorului care se autodenunta, eliminarea dispozitiilor legale care permit corupatorului care is recunoase fapta sa-si recupereze mita, clarificarea donatiilor in natura si imprumuturilor catre partidele politice, precum si inasprirea sanctiunilor in cazul partidelor care nu respecta legea, sunt doar cateva dintre recomandarile Greco.

Raportul GRECO, adoptat pe 3 decembrie, dar dat publicitatii marti, trateaza doua mari teme: incriminarea coruptiei si transparenta finantarii partidelor.

In ceea ce priveste incriminarea, GRECO semnaleaza, intr-un raport detaliat de 40 de pagini, mai multe lipsuri in cadrul juridic care gestioneaza mituirea functionarilor publici si traficul de influenta, chiar daca fapta functionarului intra sau nu in aria sa de competenta. Desi Grupul sanctioneaza si reglementarile existente referitoare la autodenunturi care permit mituitorului sa scape de justitie si cere eliminarea dispozitiilor legale care permite celui corupt care isi recunoaste vina sa-si recupereze mita.

Concluziile raportul GRECO in domeniul incriminarii coruptiei. Romania trebuie:

  • Sa incrimineze darea de mita activa si pasiva in sectorul public, precum si traficul de influenta astfel incat sa acopere toate actiunile sau omisiunile din exercitarea functiilor unui oficial public, fie ca fapta functionarului intra sau nu in domeniul sau de competenta.
  • Sa ia masurile necesare care sa asigure ca toate infractiunile de mita si trafic de influenta acopera si situatiile in care avantajul nu este menit direct pentru oficial, ci implica o terta parte care poate sa nu fie implicat in savarsirea infractiunii.
  • Sa elimine articolul 8.2 din Legea 78/2000 sau sa acopere eficient si complet incriminarea miturii unui functionar al unui stat strain ori al unei organizatii publice internationale, pentru a indeplini sau a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu, in scopul obtinerii unui folos necuvenit in cadrul operatiunilor economice internationale, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 7 ani.
  • Sa asigure ca incriminarea darii de mita in sectorul public acopera ca primitor de mita totalitatea persoanelor care lucreaza pentru o entitate din sectorul privat.
  • Sa expuna limpede incriminarea mitei in cazurile de arbitraj realizate de romani sau straini, precum si in cazul juratilor straini.
  • Sa analizeze si sa reglementeze cauza de nepedepsire in cazul mituitorului care se autodenunta. Sa clarifice conditiile in care cauza de nepedepsire poate fi aplicata. Sa elimine cauza de restituire a mitei in cauza mituitorului care isi denunta fapta.
  • Sa asigure stabilirea jurisdictiei pentru savarsirea infractiunii de dare si luare de mita, precum si trafic de influenta in conformitate cu articolul 17 al Conventiei penale a Consiliului Europei privind coruptia (ETS173).

Referitor la finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, expertii GRECO apreciaza ca legea 334/2006 referitoare la finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, lege republicata in 2010, este un act normativ reusit care contine mai multe masuri ce sporesc cresterea transparentei generale a vietii politice. Cu toate acestea, in raport se precizeaza ca unele limitari din lege par a fi greu de pus in practica si prea ambitioase si ca exemplu se da faptul ca donatiile de pana in 420 de euro nu se incadreaza in domeniul de aplicare al reglementarilor.

De asemenea, expertii GRECO considera insuficiente sanctiunile aplicate partidelor politice care nu respecta regulile si cer o reglementare mai clara a donatiilor in natura si a imprumuturilor. Totodata, raportul sugereaza ca Autoritate Electorala Permanenta trebuie sa supervizeze direct finantarea partidelor si a campaniei electorale si ca aceasta autoritate trebuie sa colaboreze direct cu Agentia Nationala de Integritate, Administratia Financiara si Curtea de Conturi.

Concluziile raportul GRECO in domeniul finantarii partidelor politice. Romania trebuie:

  • Sa clarifice cum poate fi urmarita activitatea financiara a diverselor structuri in relatie cu partidele politice. Sa caute noi cai de marire a transparentei privind contributiile facute de terte parti (ex. entitati separate, grupuri de interes) catre partidele politice si catre candidati.
  • Sa asigure ca toate entitatile controlate de partide politice sa tina o evidenta si o contabilitate clara.
  • Sa se asigure ca toate partidele politice prezinta o situatie contabila catre Autoritatea Electorala Permanenta, precum si un sumar adecvat publicului.
  • Sa ia masuri potrivite pentru a identifica si contabiliza toate donatiile in natura si pentru a clarifica situatia imprumuturilor.
  • Sa ceara ca toate donatiile sa fie documentate si incluse in conturile partidelor politice si sa introduca cerinta ca orice donatie facuta peste un anumit prag sa se faca prin sistemul bancar.
  • Sa permita Autoritatii Electorale Permanente (AEP) intreaga responsabilitate de monitorizare in conformitate cu Legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Sa sustina cresterea capacitatii de supervizare a AEP asupra partidelor politice si a finantarii campaniilor electorale, atat prin permisiuni aditionale de control, precum si o schema de personal suficienta.
  • Sa intareasca relatiile de cooperare intre AEP, Curtea de Conturi, Administratia Financiara si Agentia Nationala de Integritate.
  • Sa completeze Legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale cu un articol ce permite AEP sa reclame suspiciunile de infractiuni catre organele competente.
  • Sa mareasca sanctiunile in cazul partidelor care incalca normele Legii 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale.
  • Sa extinda statutul limitarilor aplicabile incalcarilor Legii 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale

Raportul precizeaza ca este foarte important ca aceste imbunatatiri sa fie implementate cat mai rapid, in contextul in care finantarea politica in Romania a fost inconjurata de numeroase acuzatii de practici dubioase. GRECO cere autoritatilor romane sa prezinte un punct de vedere fata de acest raport pana pe 30 iunie 2012.

Pentru elaborarea raportului, expertii GRECO au facut o vizita in Romania intre 21 si 25 iunie 2010, timp in care s-au intalnit cu reprezentanti ai partidelor politice, cu autoritatile statului, precum si cu diversi reprezentanti ai societatii civile.

Raportul GRECO a fost adoptat la Strasbourg pe 3 decembrie 2010, iar Grupul a solicitat autoritatilor romane aprobarea publicarii raportului in cel mai scurt timp posibil.

Grupul de State impotriva Coruptiei (GRECO) a fost creat de Consiliul Europei in anul 1999 si este format, in prezent, din 47 de state europene, plus Statele Unite. Grupul a fost infiintat pentru a monitoriza modul in care statele respecta standardele anti-coruptie, iar scopul sau cheie este de a identifica deficientele in politicile nationale anti-coruptie, prin propunerea de reforme legislative, institutionale si practice.