Romanii sarbatoresc, joi, Dragobetele, considerata echivalentul romanesc al zilei Sfantului Valentin sau Valentine's Day. In unele zone, aceasta sarbatoare romaneasca a iubirii este marcata pe 28 februarie, 1, 3 si 25 martie, iar Dragobetele se mai numeste, in functie de regiune, "Cap de primavara", "Santion de primavara", "Ioan Dragobete", "Dragostitele", "Navalnicul", "Logodna sau insotitul paserilor", scrie Agerpres.

Sarbatoarea este specifica zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si, partial, Dobrogea) si are o traditie milenara prin care se marcheaza inceputul primaverii, renasterea naturii, a dragostei, a apropierii. In traditia romaneasca, Dragobetele marca inceputul primaverii, fiind tinut in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era intamplator aleasa, marcand inceputul anului agricol.

Este momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog. Odata cu natura, reinvia si iubirea, iar Dragobetele marca ziua in care intreaga suflare sarbatorea innoirea firii si se pregatea pentru venirea primaverii. Divinitate mitologica asemanatoare lui Eros (zeul iubirii, in mitologia greaca) si Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut si sub numele de Dragomir, este considerat, in credinta populara romaneasca, fiul Babei Dochia.

Navalnic si nestatornic, Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din traditia catolica si este inchipuit ca fiind un flacau voinic, chipes si iubaret, care salasluieste mai mult prin paduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor romanii au transformat Dragobetele, acesta ajungand sa fie considerat "zanul dragostei", zeitate ce ii ocroteste si le poarta noroc indragostitilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce "se logodesc" in aceasta zi.

Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui organizandu-se petreceri, prilejuind, astfel, infiriparea unor noi iubiri, logodne si chiar casnicii. Odinioara, de Dragobete, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: "Dragobetele saruta fetele!".