Ministrul de externe Teodor Baconschi a participat la a 47-a editie a Conferintei de Securitate, care a avut loc in 4-6 februarie, la Munchen. Prin intermediul Consulatului General al Romaniei din capitala bavareza, Baconschi a luat contact cu diaspora romaneasca, cu sasii si svabii care traiesc in zona, cu asociatiile si institutiile lor reprezentative. Despre concluziile Conferintei, discutia cu omologul sau german in problema intrarii Romaniei in spatiul Schengen, incluziunea sociala a romilor, votul prin corespondenta, Strategia europeana a Dunarii, dar si despre ambitiile sale politice si de reformare a PDL, ministrul roman a vorbit intr-un interviu pentru HotNews.ro.
Despre concluziile Conferintei, discutia cu omologul sau german in problema intrarii Romaniei in spatiul Schengen, incluziunea sociala a romilor, votul prin corespondenta, Strategia europeana a Dunarii, dar si despre ambitiile sale politice si de reformare a PDL, ministrul roman ne-a vorbit intr-un „interviu de lux, ca un BMW nemtesc”.
Dani Rockhoff: Care a fost problematica dezbatuta la Conferinta de Securitate de la München din 4-6 februarie 2011 si ce concluzii finale ale acesteia afecteaza in mod concret Romania?
Teodor Baconschi: Conferinta de Securitate de la München s-a concentrat asupra provocarilor de securitate regionale si globale, a cautat sa analizeze implicatiile crizei financiare asupra stabilitatii si securitatii globale. S-a facut si o trecere in revista a eforturilor internationale in domeniul neproliferarii, dezarmarii si controlului armamentului. Discutia s-a focalizat asupra evolutiilor ingrijoratoare din Orientul Mijlociu si s-a revenit la subiectul implicarii comunitatii internationale in Afganistan, dar si al securitatii cibernetice. E vorba de ingrijorarea comunitatii euro-atlantice cu privire la transformarea posibila a crizei economico-financiare intr-o criza de securitate globala.
S-a subliniat faptul ca, intr-o lume globalizata, interdependentele genereaza si solidaritati, actiuni coordonate, dar si noi vulnerabilitati, care pot afecta securitatea euro-atlantica, in imediata ei vecinatate geografica. A revenit in discutie si necesitatea ca NATO sa-si gaseasca un pilon european eficient in politica europeana de securitate si aparare. E o mai veche mantra diplomatica, ramasa deocamdata fara o consecinta spectaculoasa. Sigur, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia intr-o oarecare masura, si-au mobilizat niste facilitati militare si capacitati, dar criza i-a obligat pe toti europenii sa-si reduca si mai mult bugetul Apararii.
Aceasta s-a reflectat in prima zi a Conferintei, cand secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a pledat pentru conceptul de smart defence, in care cu mai putine resurse, dar cu o mai buna coordonare politica, va trebui sa facem fata impreuna, pe cele doua maluri ale Atlanticului, tuturor provocarilor de securitate", fie ele din regiunea Caspica si Marea Neagra, din Orientul Mijlociu sau din Africa de Nord. In mare, Conferinta - care este informala -, a permis totusi ministrilor de externe si de aparare din NATO si UE sa faca un fel de bilant al etapei si sa reafirme necesitatea coagularii unei vointe politice transatlantice, pentru ca cetatenii din acest spatiu democratic sa poata privi cu incredere spre viitor.
Dani Rockhoff: In timpul participarii dv. la Conferinta de Securitate, sau al vizitei pe care ati efectuat-o in Germania, ati intalnit oficiali germani cu care sa fie abordate la nivel oficial teme de politica externa ale celor doua tari, Romania si Germania? Care au fost acestea?
Teodor Baconschi: In marja reuniunii am avut o intalnire bilaterala cu omologul meu german, domnul Guido Westerwelle. Am trecut in revista agenda bilaterala, follow-up-ul la vizita cancelarului Merkel la Bucuresti. Germania e primul nostru partener comercial. In acest moment construim un forum romano-german, asteptam noi investitii germane, inclusiv in sectorul bancar si ne dorim, totodata, ca ultimele restrictii de acces ale cetatenilor romani pe piata germana a muncii sa fie ridicate. Sigur, in timpul convorbirii foarte constructive pe care am avut-o cu domnul Westerwelle, am evocat si chestiunea Schengen, subliniind o data in plus progresele Romaniei si deplina noastra capacitate de a apara frontiera Uniunii, atestata prin adoptarea rapoartelor de evaluare. Domnul Westerwelle mi-a spus din nou ca Germania va avea o abordare obiectiva si constructiva a dosarului, cautand o solutie cat mai rapida. Sigur, in acest moment este nevoie ca reevaluarea Bulgariei sa se consume , dar ne pastram ambitia de a obtine o decizie politica pana la finele presedintiei ungare a Consiliului European.
Dani Rockhoff: In discutiile pe care le-ati purtat cu omologul dv. german, Guido Westerwelle, ati simtit o tensiune la nivel diplomatic, dat fiind contextul prezumtivei amanari a intrarii Romaniei in spatiul Schengen, unde tonul a fost dat si de Germania?
Teodor Baconschi: Nu, nu am simtit niciun fel de tensiune. Tonul dialogului a fost extrem de cordial. Avem interese comune, cele doua economii sunt din ce in ce mai interdependente. Exista vointa de a rezolva aceasta chestiune, de a nu ocupa tot terenul bilateral cu eventuale probleme legate de calendarul aderarii. Sunt convins ca Germania va juca in spirit de echitate si corectitudine, asa cum a promis. Dl Westerwelle mi-a spus, dealtfel, ca subiectul extinderii spatiului Schengen nu constituie o preocupare centrala pentru opinia publica din Germania.
Dani Rockhoff: A fost vizita dv. in Germania si un prilej de a lua pulsul diasporei si al comunitatilor de etnici germani din Romania, care s-au repatriat candva si traiesc acum in Germania? Cum se prezinta aceste comunitati, in opinia dumneavoastra?
Teodor Baconschi: Am avut o intalnire foarte placuta cu romanii din Bavaria. Avem o comunitate inchegata, cu o multime de specialisti din diverse domenii, dar si cu figuri legendare ale exilului anticomunist, voci cunoscute de la Europa Libera. Le-am vorbit despre proiectul legii votului prin corespondenta si despre nevoia de implicare in soarta României. Am participat cu placere si la Balul Sasilor Transilvaneni, care a avut loc sambata trecuta. Le-am vorbit sasilor originari din Romania despre dorinta noastra de a ii vedea, sub orice forma "economica, morala, financiara", activi in Transilvania.
Aportul lor la dezvoltarea tarii a fost intotdeauna considerabil si respectabil. Mai sunt niste probleme legate de pensiile lor sau de unele retrocedari, dar s-au facut si aici progrese acceptate, recunoscute de comunitatile sasilor. Astazi (n.r. duminica), la Ulm, voi vizita Muzeul Central al Svabilor Dunareni, ma voi intalni si cu reprezentanti ai svabilor. Cred ca atat comunitatea romaneasca, deosebit de activa, cat si comunitatile sasilor si svabilor sunt punti intre Romania si Germania, si totodata un bazin de resurse umane si de idei -de la proiecte sociale, pana la planuri de investitii-, de care Romania are nevoie.
Dani Rockhoff: Vorbeati de votul prin corespondenta, care ar reprezenta o modificare a Legii Electorale din Romania. Este o modificare pusa in discutie inca din anul 2003, de pe vremea guvernarii PSD, care nu s-a realizat pana azi. Are ea mai multi sorti de izbanda acum, cand alegerile prezidentiale din 2010 par a fi demonstrat ca votul romanilor de peste granite poate inclina balanta electorala? Este, organizatoric vorbind, realizabil votul prin corespondenta?
Teodor Baconschi: Sigur ca, personal, sunt implicat in acest efort politic de a promova adoptarea unei legi serioase a votului prin corespondenta. Au existat mai multe proiecte lansate in trecut si abandonate. Nu e vorba de niciun calcul, de nicio experienta recenta, ci de consolidarea sistemului democratic din Romania, pentru ca, gratie votului prin corespondenta, trei milioane de cetateni romani din intreaga lume vor avea un acces mult mai usor la exprimarea optiunilor civice si politice. Este important ca aceasta parte a natiunii sa nu fie instrainata. De curand am incheiat perioada de dezbatere publica asupra legii, printr-o masa rotunda la MAE, la care au participat societatea civila, partidele politice, Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Electorala Permanenta.
Intrucat si normele OSCE recomanda ca modificarile legislatiei electorale sa se faca din timp, nu inainte de alegeri, dorim ca in 2011 legea sa poata fi adoptata. Suntem deschisi la orice sugestie, pentru a o imbunatati, dar cred ca este o chestiune de demnitate nationala. Comunitatile romanesti sunt formate din oameni de mare valoare, care au contribuit la adancirea spiritului european in Romania, au sustinut cu miliarde de euro anual dezvoltarea economica a tarii si care isi doresc sa faca parte din comunitatea politica, in acest mod.
Dani Rockhoff: Domnule ministru Baconschi, ati fost ambasador al Romaniei la Paris, pana acum doi ani. Existau inca de pe atunci semnale politice in Franta cu privire la asa-numita problema a romilor din Romania stabiliti in tabere de locuit, ridicate chiar de oficialitatile franceze? Credeti ca, in cazul cetatenilor romani cu un grad sporit de nomadism, votul prin corespondenta reprezinta o solutie?
Teodor Baconschi: Inainte de aderare, s-a liberalizat regimul de vize pentru cetatenii Uniunii. Dupa aderare, in mod firesc, a crescut mobilitatea cetatenilor romani in interiorul UE.. Sigur ca schimburile interumane si libertatea de circulatie sunt esentiale pentru functionarea Europei. In acelasi timp, acolo unde au aparut probleme de infractionalitate, comiterea unor acte de incalcare a legii altui stat membru de catre cetatenii romani, indiferent de etnie, ne pronuntam pentru aplicarea stricta a legilor. In acelasi timp, ne dorim ca problema mobilitatii sa nu se resfranga negativ asupra libertatii de circulatie.
Fiecare stat membru are o responsabilitate primara asupra integrarii sociale si a comportarii legale a propriilor cetateni. Guvernul incearca sa centralizeze toate proiectele de incluziune sociala si sa faca legatura cu autoritatile locale. Am actualizat strategia guvernamentala pentru romi, asa incat o legam si de foaia de parcurs pe care am stabilit-o cu prietenii nostri francezi. Suntem totodata de parere ca, intrucat populatia roma se regaseste in toata Europa, avem nevoie si de o dimensiune europeana a acestei strategii. E o problema care trebuie rezolvata, cu respectarea drepturilor omului, prin educatie, dar si prin asumarea unor responsabilitati, inclusiv la nivelul ONG-urilor rome. E vorba de un proces care va dura, dar cred ca dificultatile cu care ne-am confruntat au sporit constiinta politica a responsabilitatii la nivel national.
Dani Rockhoff: Ati declarat ca veti candidala parlamentarele din 2012, iar referitor la alegerile prezidentiale, ati folosit o metafora. Ne-ati putea explica la ce v-ati referit spunand ca nu va grabiti sa fiti „iepurele PDL” pentru Cotroceni?
Teodor Baconschi: Nu-mi aduc aminte sa fi folosit aceasta expresie, dar traim intr-o perioada de supralicitari si aproximatii. Sigur ca, odata ce m-am implicat in politica, vreau sa contribui prin experienta, expertiza si vointa mea personala la profilarea unui partid popular ancorat doctrinar, conectat la Europa si reprezentant al clasei de mijloc, care nu mai voteaza din 2000 incoace. E un efort solicitant, pe care nu poti sa-l faci decat in echipa. Eu sper ca PDL, la Congres, sa se innoiasca, sa capteze in echipa de conducere nationala resursele, expertiza si propunerile unor figuri noi, alaturi de personalitati mai experimentate. In rest, candidatura anuntata la parlamentare este fireasca pentru oricine se implica in politica, iar eu am facut acest lucru. Nu vreau sa fac profetii pe termen lung, legate de alte scadente si alte obiective.
Dani Rockhoff: Si pentru ca vorbeati despre un proiect de reformare a partidului, cuprins in platforma crestin-democrata, sunteti de parere ca PDL-ul e un partid care trebuie realmente reformat? Ce aduce nou platforma mai sus amintita?
Teodor Baconschi: Sunt de parere ca intreaga clasa politica trebuie sa treaca prin reforma. Suntem incremeniti intr-un sistem electoral si intr-un set de practici pe care le contest. Avem nevoie de un corp de cetateni activi, care voteaza pentru un partid sau altul din convingere politica, aderand la un program clar de dezvoltare a tarii, la un set de politici publice de dreapta sau de stanga, bine definite. Deci e nevoie de claritate, de leadership european, de alte standarde si, totodata, de dezbateri reale -pentru ca, in politica romaneasca, exista un exces de personalizare, care goleste dezbaterea publica de idei si descurajeaza civismul.
Cred ca toate aceste schimbari sunt asteptate. Imi doresc ca PDL sa faca dovada maturitatii sale politice prin acest re-branding, care sa nu fie o schimbare de fatada, ci, in acelasi timp o rescriere a statutului, o asumare a unor reguli cu privire la integritatea membrilor acestui partid. Sunt convins ca PDL va sti sa raspunda astfel unor asteptari clar exprimate de catre electorat, mai ales in contextul in care a ramas singurul partid de dreapta din România.
Dani Rockhoff: Spunand ca PDL-ul are nevoie de voci noi si de oameni capabili sa fie purtatorii de mesaj ai Romaniei europene, pe cine anume aveti in vedere? Ce mesaj nou poate transmite Romania, care sa nu fi fost transmis pana acum?
Teodor Baconschi: Nu e vorba de noutati majore, ci de adoptarea unor strategii, standarde, norme si proceduri care sa ne aduca in randul lumii. Suntem, din prea multe puncte de vedere, exceptionali, in sensul prost al cuvantului. Eu cred ca un contract politic pe partea dreapta, între clasa de mijloc si un partid modern, european, reformist, trebuie rescris detaliat, pe politici publice sectoriale. Trebuie sa refacem legatura civica dintre fiecare roman si elita politica. Trebuie, de asemenea, sa vedem cum revenim la un dialog autentic cu societatea civila, cu cei mai buni specialisti din toate domeniile, cu mediul de afaceri. Cum dezvoltam realmente libera initiativa, IMM-urile, care mi se par un element esential? Ce politici fiscale angajam? Cred ca, dupa 20 de ani de proaste intocmiri, articulari vicioase si esecuri, nu trebuie sa aruncam totul peste bord. Dar, in acelasi timp, tragem linie si ne punem problema cum functionam, cum facem ca partidele sa poata alinia oricand 15 ministri cu adevarat competenti. Suntem intr-o stare care necesita aceste reforme, din toate punctele de vedere. Si PDL, intr-un context intern, social-economic si financiar foarte dificil, a acceptat agenda unor reforme majore, fie ca vorbim de salarii, sanatate, de educatie nationala sau de Codul Muncii. Toate acestea sunt masuri de dreapta reformiste, care au oprit derapajul statului, relanseaza economia si totodata reseteaza agenda publica.
Dani Rockhoff: Trecand de la politica la domeniul economic si, in parte, cultural, v-as ruga sa-mi spuneti cateva cuvinte despre Strategia Dunarii, un proiect european de mare anvergura, in care este implicata Germania, dar si Romania. In ce stadiu se afla discutiile si implementarea proiectului? Ce aduce el concret Romaniei, din punct de vedere investitional?
Teodor Baconschi: Romania si Austria au lansat proiectul acestei strategii, iar Comisia Europeana a adoptat strategia in decembrie 2010. Speram ca, la Consiliul European din iunie, ea sa fie asumata la cel mai inalt nivel. Sunt vreo 45 de miliarde de euro din programe operationale deja finantate, care vor intra pe 11 domenii prioritare in planul de actiune al Strategiei UE pe Dunare. Dunarea a separat Europa in trecut, ea trebuie sa devina o coloana vertebrala a Europei Centrale. Ne dorim ca acest macro-proiect sa ancoreze si Romania pe segmentul ei major, intr-o comunitate central-europeana.
Suntem deci dornici sa fim foarte activi in acest domeniu, sa modernizam infrastructura portuara, sa crestem volumul de marfuri transportate pe Dunare, sa aducem in atentie zonele rurale riverane, unde avem si proiecte de patrimoniu, turism si protectia mediului. Deci e un instrument de cooperare si integrare foarte util. Sper ca toate primariile, asociatiile, universitatile din partea romaneasca a bazinului dunarean sa profite de aceasta strategie UE, pentru a grabi dezvoltarea bazinului dunarean si, totodata, pentru a o face in termeni coerenti. Avem un cadru coerent, domenii mari, clare, prioritare si instrumente de cooperare intre cele 14 state din bazinul dunarean.
E interesant ca 8 state sunt membre ale UE, celelalte sunt nemembre. Va fi deci un exercitiu de apropiere si colaborare legat de Dunare si sunt convins ca Romania nu va pierde aceasta ocazie. In ceea ce priveste Germania, Baden-Württemberg si Bavaria sunt actori-cheie, landuri bogate si cu expertiza. Cred ca toate ideile provenite din aceste doua landuri exemplare ale Germaniei vor fi bune practici pentru descentralizare, cooperare regionala, pentru autoritatile locale si administratia publica centrala. Avem deci, intr-adevar, o pagina de scris impreuna, din acest punct de vedere, si vom continua, impreuna cu toti partenerii riverani Dunarii, sa conlucram tot mai activ.
Dani Rockhoff: De cand cu criza economica, dar si inainte de aceasta, ochii guvernelor dar si ai investitorilor din Europa se indreapta din ce in ce mai des spre China. Ati fost anul trecut la Expo 2010 de la Shanghai. Ati putut inregistra, la oficialii chinezi pe care i-ati intalnit acolo, semnale, in sensul unor viitoare investitii ale Chinei in infrastructura, sau in alte domenii din Romania?
Teodor Baconschi: Sigur, toata lumea curteaza China, pricipalul actor emergent pe plan mondial. Noi avem un patrimoniu bun, o experienta de 60 de ani, un dialog politic sustinut cu China. Acum, dialogul politic trebuie dublat prin investitii si o cooperare intensificata, dialog economic si investitional pe termen lung, in domenii precum cel hidroenergetic, infrastructura rutiera si feroviara, unde cred ca participarea unor companii chineze la licitatii organizate pe baza legii de parteneriat public-privat ar putea sa genereze solutii foarte avantajoase. Am constituit, la MAE, un grup de lucru interinstitutional pentru relatia cu China si una dintre cele mai recente actiuni ale acestuia s-a derulat in 17-21 ianuarie.
Apoi am mediat o intalnire in cadrul careia reprezentanti ai Ministerului Finantelor, ai Dezvoltarii Regionale, Economiei, etc. au prezentat delegatiei chineze proiecte de investitii prioritare in infrastructura, energie, turism, asa incat intram intr-o faza mai practica de conlucrare. Reprezentantii companiilor chineze vor reveni in Romania, cu echipe tehnice care sa demareze proiecte privind participarea chineza la realizarea unor obiective din Romania.
3
1
