"(...) retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferita a unei situatii juridice pentru viitor", au decis judecatorii.
Cateva argumente invocate de Curte:
- "In concordanta cu prevederile art.133 alin.(4) din Constitutie, potrivit carora "Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani", prin art.51 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, se prevede ca "Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii".
- Curtea observa ca Legea nr.317/2004, in forma sa initiala, nu prevedea o asemenea interdictie, modificarea fiind operata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.653 din 22 iulie 2005.
- Curtea retine ca prin instituirea acestei interdictii nu sunt afectate drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005 si care doresc sa obtina un nou mandat. La data cand au dobandit calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acestia aveau numai vocatia de a fi alesi pentru un nou mandat.
- Curtea Constitutionala constata ca prin noua reglementare nu se incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin prevederile art. 15 alin.(2) din Constitutie.
- In conceptia Curtii Constitutionale, concretizata, de exemplu, prin Decizia nr.330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.
- De asemenea, prin Decizia nr.3 din 2 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.95 din 17 mai 1993, Curtea a statuat ca legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, in fond, este similar, il poate inlocui cu un alt drept care astfel se naste.
- Din aceste decizii, rezulta ca retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferita a unei situatii juridice pentru viitor.
- Posibilitatea unei noi candidaturi, dupa expirarea mandatului, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin lege. De altfel, legea in vigoare la momentul organizarii si declansarii alegerilor, in speta, art.51 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicata, stabileste conditiile, interdictiile si incompatibilitatile ce trebuie indeplinite de un candidat
Principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii sunt de esenta cerintelor statului de drept, in sensul prevederilor constitutionale ale art.16 alin.(2), conform carora 'Nimeni nu este mai presus de lege'.
"Avand in vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pana la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnitati ce au atras viciul de neconstitutionalitate, Senatul are indatorirea constitutionala sa procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii".
Deliberarea a avut loc la data de 25 ianuarie 2011 si la ea au participat judecatorii Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.
Judecatorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar Puskas si Valentin Zoltan au emis o "OPINIE SEPARATA", in dezacord cu decizia adoptata de majoritatea membrilor Curtii, prin care considera drept inadmisibila sesizarea formulata de cei 30 de senatori.
"Facand o distinctie in categoria hotararilor ca acte juridice, putem afirma ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile cu caracter normativ, fiind excluse hotararile cu caracter individual", considera cei trei judecatori.
In categoria 'Hotararilor' individuale se includ hotararile privind numiri si alegeri in functii, precum si cele referitoare la validarea in functii. Aceste hotarari avand caracter individual, nu pot fi supuse controlului de constitutionalitate. Or, hotararea contestata face parte din aceasta categorie, motiv pentru care sesizarea trebuia respinsa ca inadmisibila.
Alegeri SUA
Si ne mai miram ca avem monitorizare pe justitie, ca ni se pun bete in roate la intrarea in Schengen! Cu oameni gen Lupascu, Barbulescu nu avem sanse! Numai faptul ca oameni cu un asemenea caracter au ajuns atat de sus da de gandit; nu noua celor care traim in mocirla ci celor de afara. Noi suntem obisnuiti si, in mare parte, resemnati.
Dar nu-s de acord cu ultima parte: ....." Deci a modifica salariul/pensia cuiva de azi inainte nu are nimic de a face cu retroactivitatea."
Din lecturarea deciziei nu reiese deloc asta. Dimpotriva, acolo se arata ca prin Decizia nr. 3/02.02.1993 CC a statuat ca "legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art15 alin. (2) din Constitutie". In continuare se arata, in completare, ca noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, chiar il poate suprima si inlocui cu un alt drept, dar bineinteles cu respectarea a ceea ce s-a enuntat mai sus, adica a ceea ce s-a castigat. Deci poate aparea o modificare cu ceva identic sau mai avantajos si nicidecum in defavoarea beneficiarului dreptului respectiv.
Aia 3 divergenti zic ca nu au rolul de super parlament.
Deviza "scopul scuza mijloacele a spus nemuritorul gambetta"
Adica lor nu le este clar ca cei 3 n-au mai avut voie sa candideze la inca un mandat?
Sau ar fi vrut ca o lege sa fie data si sa intre in vigoare doar peste 12 ani, dupa ce cei 3 maimutoi ar fi candidat ilegal, inca o data?
Dar, de ce mai platim asigurari de pensie acum?
Poate munca la negru cu capitalizari prin banci elvetiene ar fi mai sanatoasa. Trebuie doar sa intelegi din timp.
"totul este relativ in acesta lume"... spuse ariciul dandu-se jos de pe o perie de sarma!!!
in continuare, aberatie si mai colosala: dupa ce s-au chinuit sa "demonstreze" cele de mai sus, cei trei crai de la rasarit vin si spun ca totusi CC s-ar putea pronunta asupra unora dintre hotararile Parlamentului, si decid ei care ar fi acestea.
ba mai si "dicteaza" cum ar trebui sa fie redactate acele articole, ceea ce excede cu mult competentele Curtii: in materie legislativa, CC se poate doar pronunta asupra neconstitutionalitatii legii insa nu poate spune cum trebuie facuta legea, asta e apanajul parlamentului.
nu mai scapam odata de dinozaurii astia de Predescu Gaspar si Puskas?
Din experienta ta cand i-ai zis unui prost ca e prost, el a acceptat si a promis ca se desteapta?, nuu prostul zice ca de fapt tu esti prost si nu stii. Nu exista prosti care se recunosc.
In ce il priveste pe cel amintit de tine jud Predescu intr-adevar este cineva de la care ai de invatat, cunostinte solide juridice suprapuse cu o logica corecta, chiar mare jurist si asta fara sa-l cunosc, dedus fara sa stiu ce era prin parlament sau il alte parti, doar din deciziile ccr.
Bine acum asta are si dezavantaje pentru ca perfectiune nu se poate deh si sunt si decizii ale ccr cu care a fost de acord s-au declarat neconstitutionalitati, dar e clar ca interpretarea a fost clar contrara stilului sau si sub nici-o forma nu pot fi convins ca a avut aceeasi parere, ci mai degraba a cedat.
Eu nu vad nici un caz individual aici.
Parlamentul a facut ceva neconstitutional, in concluzie trebuie sa revina. Cine poate stabili ca Parlamentul a incalcat Constitutia, daca nu CCR?
Sau sa inteleg ca Parlamentul poate lua orice decizie "individuala" (sa numeasca un nou presedinte, de exemplu, ca doara este puterea suprema in stat, nu?) si CCR sa stea pe margine?
1. Cei care au fost respinsi de CCR sunt juristi, domniile lor stiau ce prevede legea, dar totusi, au candidat. Probabil ca au mizat pe buna traditie romaneasca: magistratii sunt mai presus de lege si se pot califica pentru o functie chiar daca nu indeplinesc conditiile impuse de lege.
2. Colegii din CSM s-au "constituit" si s-au "ales" in sedinta din ianuarie, desi stiau ce prevede legea. Stiau si de existenta unei contestatii la CCR. Dar n-a contat nimic, deci si-au "girat colegii neeligibili", in dispretul legii.
Acesta este "noul" CSM de la care noi asteptam sa protejeze independenta justitiei, dar si sa garanteaza eficienta si calitatea actului de justitie?
Cred ca vom astepta mult si vom astepta degeaba, pentru ca eu cred ca justitia nu poate fi oferita decat de magistrati onesti si de buna credinta.
Magistrati avem, dar mai dureaza pana cand vor ramane cei onesti si de buna credinta.
De aceea cred ca ar fi trebuit sa astepte decizia CCR si ca nu este in regula .