Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei in discutie online cu cititorii: Calea Victoriei ar putea deveni integral pietonala in weekenduri; Constantin Enache: Trebuie inceput cu diminuarea numarului de benzi pentru automobile, cu amplificarea suprafetei trotuarelor

de Catiusa Ivanov HotNews.ro

Joi, 3 februarie 2011, 13:19 Actualitate | Esenţial

Gheorghe Patrascu si Constantin Enache

Foto: Arhiva personala

Bulevardul Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte ale Primariei Capitalei. Magheru 2, dupa parerea specialistilor. Aceasta artera de circulatie va lega Piata Victoriei de Piata George Cosbuc, iar municipalitatea doreste sa ajunga pana in zona Pietei Progresul. Astfel, spun reprezentantii municipalitatii, Bucurestiul va fi traversat de la N la S in 20 minute. Pentru construirea acestui bulevard vor fi demolate 86 de imobile, printre care 13 cladiri monument. Din octombrie, cand au inceput demolarile, scandalurile s-au tinut garla.

Societatea civila a contestat aprig proiectul, acuzand Primaria Capitalei ca nu a facut nicio consultare publica pentru a informa cetatenii despre acest proiect, ca artera nu rezolva problemele de trafic ba chiar ca s-au demolat ilegal cateva monumente. Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei si Constantin Enache proiectantul noii artere de circulatie au raspuns la intrebarile legate de acest proiect.

Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:

Întrebarea nr. 1 george
buna ziua, ce s-a intamplat cu concursul bucuresti 2000 in care o zona destul de mare si adecvata , devenea o zona cu cladiri de birouri, centre de afaceri, etc? cine este responsabil ca acest concurs cu solutii a fost abandonat, si a continuat mutilarea bucurestiului cu cladiri de birouri in zone sensibile? cine a elaborat si aprobat aceste PUZ-uri?
- Gheorghe Patrascu
  In primul rand asa da un citat din Augustin Ioan "Un grup de oameni manati de bune intentii, dar lipsiti de orice experienta a politicilor urbane, intr-o economie de piata incipienta, care au dorit sa aiba un concurs international acasa''. Tema concursului a neglijat aspecte pragmatice, mai ales ale costurilor si posibilitati de finantare si a instigat absurd de insistent la negarea operatiunii Ceausescu. Un concurs poate propune orice, pe cand un proiect urban realist ar trebui sa-si propuna, ceea ce si astazi este valabil, o coasere a relelor cauzate de operatiunea anilor 80. Concursul a fost un eveniment remarcabil prin valoarea participantilor si a juriului, dar utopic din punct de vedere al aplicarii. Bazele juridice ale lansarii proiectului au fost puse abia in 1998. Agentia Bucuresti 2000 a fost un esec din motive de dispute politice, orgolii profesionale si diletantism mai ales in zona finantarii. Bucuresti 2000 a fost un vis frumos care a murit lamentabil intr-o atmosfera de bune intentii, naivitate profesionala, fals rigorism, orgolii politice si profesionale, incapacitate de dialog si incapacitate politica de a sustine mari proiecte. Prin comparatie, in aceeasi perioada, proiecte similare la Berlin sau Beirut au fost succese incontestabile, primul - mai ales prin sustinerea puterii financiare a statului, organizare manageriala si consens politic. Al doilea, prin abilitatea proiectului financiar si legislativ.

Întrebarea nr. 2 gaga
1. de ce nu a promovat domnul profesor enache un concurs de solutii ?
2. de ce nu a promovat domnul profesor niciodata necesitatea elaborarii unei legislatii care sa confere sens puz-urilor care se fac la noi de aprope 20 de ani , pe parcele situate in camp, o inventie a urbanismului romanesc. concret, e vorba de necesitatea stabilirii unei parcelari pe zonele intinse, libere de constructii , care sunt construibile .
3. ati reclamat vreodata nerespectarea de catre vreo primarie a puz-urilor intocmite de domnia voastra ?
- Constantin Enache
  O persoana fizica nu poate promova un concurs de solutii sau modificari legislative pentru intocmirea Planului Urbanistic Zonal "Axa Buzesti Uranus". A avut loc o licitatie publica. Incet dar sigur, legislatia in domeniu se imbunatateste. Din 19 ianuarie 2011 exista reglementata procedura de consultare publica a populatiei si astfel vor fi evitate astfel de situatii, municipalitatea putand sa-si faca publice intentiile.
  Nu au fost situatii de nerespectare a PUZ-urilor intocmite de mine ci ele au fost modificate prin documentatii de urbanism intocmite de alti autori care au avut o viziune diferita asupra dezvoltarii orasului si care au fost aprobate de consiliile locale. Nu cred ca este normal sa reclami faptul ca alti profesionisti au parere diferita cata vreme ea este acceptata.

Întrebarea nr. 3 florin
Domnule arhitect sef,
Cine oare a venit cu ideea de a transforma Calea Victoriei in artera pietonala?
Este una din cele mai vechi artere ale Bucurestiului, emblematica pentru capitala inca din vremea lui Constantin Brancoveanu cand devenea principalul drum al orasului.
Bogata in foste case boieresti, palate, cladiri, edificii si biserici ce se intind pe toata lungimea ei de 2.700 metri, Calea Victoriei (Podul Mogosoaiei) are o incarcatura istorica si arhitectonica deosebita de celelalte artere ale Bucurestiului.
Sunt multe de spus, dar nu este momentul aici, in acest scurt spatiu.
In consecinta, daca va fi interzisa circulatia auto, aceasta artera va trebui sa fie eliminata din tururile de oras care se efectueaza cu autoturismele, sau autocarele cu turistii straini.
Nu interziceti circulatia auto pe Calea Victoriei, astfel fiecare turist strain va avea ocazia sa ii simta pulsul din masina, sau autocar.
- Gheorghe Patrascu
  Ca sa devina partial pietonala, personal eu sunt adeptul pietonizarii totale. Actiunea ar fi posibila dupa asigurarea unor variante de tranzit prin podul Basarab sau Buzesti. Ar putea deveni integral pietonala in weekenduri si, in orice caz, se intentioneaza transformarea in zona pietonala in cea mai mare parte a Pietei Palatului (Piata Revolutiei).
- Constantin Enache
  Nu este vorba de interzicerea in totalitate a circulatiei auto pe intregul traseu al Caii Victoriei. Trebuie inceput cu diminuarea numarului de benzi pentru automobile, cu amplificarea suprafetei trotuarelor si amenajari care sa incurajeze promenada si contemplarea orasului de catre pietoni. Acum, sunt in lungul Caii Victoriei fragmente intregi in care pur si simplu trotuarele nu mai exista (vezi in dreptul Academiei Romane, al casei Vernescu, etc), si aceasta se intampla in lungul unei artere cu incarcatura istorica si arhitecturala deosebita, dupa cum o denumiti. Sunt foarte multi locuitori care socotesc ca pulsul orasului nu ajunge sa fie luat din masina sau autocar ci trebuie alternat cu promenada pietonala parcursa in tihna si in care, in afara de cladiri, sa aiba loc intalnirea si cu oamenii care traiesc si folosesc orasul.

Întrebarea nr. 4 Chiar Eu
Cum se face ca nu se stie cu siguranta daca in urma construirii noului bulevard, Calea Victoriei si Calea Grivitei vor deveni pietonale sau nu? Nu ar fi trebuit sa se stie din start daca se doreste/urmareste acest lucru sau nu?

Se va organiza un concurs de arhitectura pentru amenajarea zonei rezultate in urma demolarilor ce au fost efectuate si se vor mai efectua pentru trasarea noului bulevard?

Inteleg ca exista un regulament cu privire la constructiile ce se vor realiza in aceasta zona (inaltime maxima de 21 de metri, respective 6 etaje) dar din diferite motive nu se stie daca va fi respectat. De ce nu ati rezolvat aceasta problema inainte de inceperea proiectului? Nu va este frica de haosul care se poate crea?
Vezi: http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8265144-calea-victoriei-calea-grivitei-putea-deveni-pietonale-hala-matache-nu-mai-demoleaza.htm

Care zone protejate din centrul Bucurestiului credeti ca ar mai trebui demolate pentru fluidizarea traficului?

In afara de faptul ca se vor darama cladiri din zone protejate (inclusiv monumente istorice), se va largi strada si posibil treficul pe aceasta ruta va fi mai bun, care sunt certitudinile dumneavostra in legatura cu acest proiect?
- Constantin Enache
  In legatura cu certitudinile efectelor acestui proiect mentionez protejarea Caii Victoriei si a Bulevardului Magheru de folosirea excesiva pentru traficul auto. Vom putea sa rezervam pe aceste strazi o suprafata sporita pentru pietoni, biciclisti si spatii verzi.
  A doua certitudine este imbunatatirea transportului in comun la limita zonei centrale prin introducerea tramvaielor si autobuzelor pe strada largita.
  In al treilea rand, investitia municipalitatii in infrastructura de calitate va da incredere investitorilor si locuitorilor in zona, va declansa un proces de regenerare urbana.
- Gheorghe Patrascu
  Directia Generala de Dezvoltare Urbana are ca obiectiv pe termen scurt si mai ales mediu cat mai multe concursuri de reorganizare a spatiilor publice. Exista unele dificultati legislative dar mai ales de constientizare la nivel de decizie politica, a utilitatii si importantei acestor concursuri care prelungesc timpul de derulare al unei investitii cu cateva luni. Proiectul diametrala nord-sud a debutat nefericit din punct de vedere al managementului, incercandu-se in acest moment corecturi pe parcurs. Pe baza PUZ-urilor care se intocmesc in acest moment se vor realiza, foarte probabil, concursuri de arhitectura.
  Chiar in conditiile actuale, speram sa limitam "haosul".
  Interventiile in zonele protejate vor fi minime in viitor (proiectul Buzesti a fost lansat in urma cu sase ani si era prevazut in planurile antebelice).
  Cu eforturi din partea PMB, proiectul ar putea sa devina unul integrat cu efecte benefice asupra zonei.
  Doar o categorie de oameni are certitudini ferme.

Întrebarea nr. 5 bogdanicus
Trec zilnic de doua ori prin zona afectata de santier si ma bucur ca vrand nevrand s-a eliminat focarul de infectie si infractionalitate din zona. E adevarat ca s-au demolat cladiri vechi, insa in majoritate degradate, insalubre si locuite impropriu sau ilegal. Exista un plan de reconstructie a unora dintre cladiri pe modelul pe care s-a refacut intrarea Teatrului National de catre Hotelul Accor? Ma gandesc de exemplu la cinematograful Feroviar.
- Gheorghe Patrascu
  Ma bucur ca faceti parte din categoria foarte putin numeroasa a celor care privesc si partea plina si cea goala a paharului. Este pacat ca au disparut unele cladiri cu valoare ambientala. In acest caz, au biruit opiniile celor care au considerat ca rezolvarea problemelor de trafic si de asanare a zonei sunt mai importante. Se are in vedere reamplasarea Halei Matache precum si reconstituirea fatadei Cinematografului Feroviar precum si a altor doua cladiri.

Întrebarea nr. 6 vlahata
Buna ziua,

1. Unde este (daca exista) strategia de dezvoltare urbanistica a Bucurestilor?
2. Care sunt studiile de fundamentare care impun masura construirii acestui bulevard si cele de impact (trafic, patrimoniu, functiuni sociale, calitatea vietii, poluare...)?
3. De ce transformam Bucurestii intr-o mare intersectie in loc sa zonam inelar orasul?

Multumesc
- Constantin Enache
  Diametrala Nord-Sud se inscrie in strategia de dezvoltare urbana a Bucurestiului, aprobata (dar putin cunoscuta) o data cu Planul Urbanistic General, in anul 2000. De altfel, largirea acestei artere figura in intentiile edililor Bucurestiului inca din perioada interbelica, dovada cladirile construite in acea perioada pe strada Berzei, intre intersectia acesteia cu strada Cobalcescu si Calea Plevnei, si care se inscriu perfect in gabaritul proiectat acum al acestei artere.
  Documentatia pentru definirea si delimitarea domeniului public al axei Buzesti-Berzei a fost aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti din iunie 2006. Au fost necesari inca patru ani pentru intocmirea documentatiilor de expropriere si despagubire a proprietarilor dupa o justa si dreapta masura, conform legii, si numai dupa aceea s-a putut trece la punerea in aplicare a a proiectului.
- Gheorghe Patrascu
  Sunt in curs de elaborare strategia de dezvoltare a Bucurestiului, precum si Planul de Urbanism General. Nu exista nici o intentie de a transforma Bucurestiul intr-o mare intersectie. Chiar proiectul Buzesti-Uranus este o tangenta la zona centrala. Sunt in curs de elaborare PUZ-urile si studiile de fezabilitate pentru inelul median, zona de nord (mai mult sau mai putin suspendata) care, alaturi de finalizarea centurii vor aduce contributii importante la eliminarea traficului din zona centrala.

Întrebarea nr. 7 mircea
1. Exista cumva in proiect reamplasarea statuii lui Bratianu la Universitate in rond? Momentan rondul este gol si fara identitate
2. Ce viitoare statui vor aparea in Bucuresti?
- Gheorghe Patrascu
  In viitorul foarte apropiat se vor lansa doua concursuri pentru Piata Universitatii. Chiar daca curentul de opinie va fi suficient de important, s-ar putea pune problema reamplasarii statuii lui Bratianu.
  
  Politica actuala a PMB este aceea de a amplasa statui / monumente de for public numai dupa ce vor fi stabilite amplasamente pe baza unor studii de urbanism prin concursuri.

Întrebarea nr. 8 liviu cojocaru
In toate capitalele Europene circulatia in centrul orasului este restrictionata ,mergand de la plata pentru accesul in centrul orasului, parcari cu timp limitat si tarife mari, pana la inchiderea unor artere circulatiei auto conservand cladirile istorice.Care este viitorul Bucurestiului : sosele peste tot ? Ce se va intampla cu Piata Victoriei , unde se vor intalni toate aceste magistrale ? De ce nu ati introdus benzile pentru autobuze ? De ce sunt trasee de autobuze ce dubleaza liniile de metrou ?
- Constantin Enache
  Restrictionarea circulatiei nu este o solutie in sine, ci ea trebuie corelata cu masuri compensatorii, alternative, cum sunt densificarea retelei de linii de metrou, imbunatatirea transportului in comun, parcaje de transfer la limita zonei centrale. Pentru Bucuresti sunt in curs asemenea actiuni, dar ele necesita timp si bani. Axa Buzesti Berzei face parte din acest plan de imbunatatire a transportului in comun la limita exterioara a nucleului central al municipiului Bucuresti si nu are ca intentie amplificarea traficului, cu automobilul, de tranzit.

Întrebarea nr. 9 Yahve 2.0
Nu este o intrebare dar am sa ii rog frumos pe moderatori sa lase acest comentariu.

Domnii Patrasc si Enache (sau mai exact, ma adresez persoanei care a venit cu ideea / are influenta asupra denumirii bulevardului), va rog frumos sa nu ramana "Uranus" denumirea finala a acestui bulevard.

Lasand la oparte faptul ca suna urat, daca doamne ajuta va deveni vreodata Bucurestiul un oras turistic relativ important in Europa, o sa rada toti turistii (in special cei vorbitori de engleza avansata) de noi, datorita faptului ca Uranus in engleza, pe langa denumirea evidenta a planetei, mai inseaman ceva (nu o sa spun ce, din cauza bunului simt, dar nu e greu de ghicit).

Stiu ca suna a non-sens si ca asemenea lucruri nu par a conta, dar conteaza, Uranus nu este de LOC un nume frumos pentru un Bulevard asa important al capitalei noastre, plus ca poate deveni subiect de glume pentru turisti si nu numai datorita numelui.

Un bulevard de asa mare avengura SI importanta MERITA un nume MULT mai frumos.

Sper sa fiu luat CAT DE CAT in consideratie.

Va multumesc.
- Gheorghe Patrascu
  De acord cu observatiile dumneavoastra. In orice caz, nu intreaga artera va purta numele Uranus, probabil in general se vor pastra denumirile actuale.
- Constantin Enache
  Desi nu este de competenta noastra exclusiva, militam pentru pastrarea denumirilor actuale ale strazilor, denumiri care au intrat in memoria orasului. Intentia noastra nu este sa bulversam orasul ci sa-l imbunatatim intr-o continuitate fireasca a mostenirii istorice, cu dezvoltare moderna-contemporana.

Întrebarea nr. 10 c
1. Exista vreun plan pentru a rezolva problemele de trafic de la intrarea/iesirea din oras ? A fost facut pasajul de la Baneasa, dar mai exista intrari in oras dinspre autostrada A1 - Pitesti, dinspre E85 - Urziceni, ..etc. Care o sa fie strategia ? Largirea carosabilului ? Pasaje ?

2. Exista vreo plan pentru rezolvarea problemelor cu locul de parcare ? Sunt probleme mari in Militari, Drumul Taberei, Tineretului...si multe alte zone.
- Gheorghe Patrascu
  Pentru rezolvarea intrarilor din A1 - Pitesti si A3 - Ploiesti exista proiecte avansate, inclusiv unele pasaje si largiri de carosabil. Exista preocupari pentru rezolvarea (partiala) a problemelor de parcare dar care, din pacate, nu vor putea fi rezolvate pe termen foarte scurt, mai ales din cauza problemelor de statut juridic al terenurilor.

Întrebarea nr. 11 Andrei
Este constienta comunitatea arhitectilor si a pasionatilor de domeniu ca din punct de vedere numeric sunt o minoritate ? Ce parere au despre ipoteza ca 80% dintre cetatenii bucuresteni isi doresc un trafic mai bun si disparitia cladirilor insalubre fara sa aiba nici un interes pentru trecuta splendoare a acestora ? Ce parere au despre ideea ca in ipoteticul referendum local din primavara sa se introduca si ideea unei abordari agresive a imbunatatirii calitatii vietii in capitala cu referire la acest gen de dispute ?
- Gheorghe Patrascu
  Trebuie asigurat echilibrul intre rezolvarea problemelor de trafic si pastrarea fondului construit valoros. In cazul problemelor ce necesita o expertiza profesionala specializata nu este indicat referendumul decat in ipoteza ca publicul este foarte bine informat.

Întrebarea nr. 12 Palone
Pe aceasta axa in zona Viilor ce s-a stabilit? e o strapungere, cu demolari?
Când se va face cealalta axa NS, Str. Traian?
- Gheorghe Patrascu
  Proiectele mentionate nu constituie in acest moment o prioritate.

Întrebarea nr. 13 Alexandru Samoila
Buna ziua, am locuit in ultimii sapte ani in Paris si Londra, iar in ambele cazuri se considera ca incurajarea traficului prin noi sosele este o mare greseala. Mai mult, se deplange orice interventie de genul aceasta din anii 50-60 ca fiind mari greseli. Eu unul nu inteleg de ce trebuie adoptata o largire de strada cand in toata Europa se descurajeaza traficul cu masina si se investeste in transport in comun si pietonale. Vrem ca Bucurestiul sa fie o capitala europeana sau ca orasele din China care si-au distrus toate partile vechi si le-au inlocuit cu cladiri de sticla si drumuri extralargi? Ma intreb daca in primarie sau in randul arhitectilor romani s-a auzit de ce se intampla in restul Europei...
- Constantin Enache
  Nu ne sunt straine lucrurile care se intampla in ceea ce priveste gestionarea orasului la Paris si Londra. In acelasi timp trebuie sa tinem cont de diferentele de dezvoltare urbana si de istorie dintre Bucuresti si aceste orase. Tinta finala a proiectului nu este incurajarea traficului individual in zona centrala a Bucurestiului ci dimpotriva, evitarea acestui lucru, prin incurajarea transportului public pe axa nou creata si diminuarea circulatiei auto pe Calea Victoriei si bulevardul Magheru. Pe aceste doua axe, Magheru si Calea Victoriei, va trebui sa dam prioritate spatiilor pietonale si amplificarii spatiilor verzi.

Întrebarea nr. 14 Codruta N
De CE trebuie MUSAI "traversat Bucurestiul in 20 minute?" adica, de ce "traversat"? Ce? le pica ceva "traversatorilor" daca ajung de la N la S (sau iinvers) pe soseaua de centura? CARE e motivul pt. care, ca sa mergi de la N la S trebuie MUSAI sa se treaca prin centrul orasului?
Si: in caz ca trebuie "traversat": CARE e motivul pt. care acest lucru trebuie facut MUSAI cu masina? Ce? cu metroul nu se poate?
Si: CATI din locuitorii Bucurestiului trebuie MUSAI sa mearga N - S (sau S - N)? Chiar zilnic se toooot muta populatia Bucurestiului dintr-o extremitate in alta? Vreau cifre exacte - cu dovezile aferente!
UNDE e studiul care s-a facut, cu chestionarele care sa includa ultima mea intrebare completat de cetatenii din cele 2 extremitati ale Bucurestiului? Vreau sa VAD studiul pe un site! Vreau ACUM! pentru ca presupun ca studiul acela exista! altfel, daca nu exista, pe CE baza s-a facut asa-zisul "proiect"? Pe baza viziunilor lui Ceausescu, care voia MUSAI sa distruga orasul ca sa il transforme intr-un fel de "satelit" in jurul uraciunii de "Casa a Poporului"?
???!!!
- Constantin Enache
  Nu sta in intentia proiectului ca Bucurestiul sa fie traversat in 20 de minute. Pentru traficul de tranzit, de buna seama vor trebui folosite arterele inelare ocolitoare. Axa Buzesti-Berzei trebuie sa foloseasca locuitorilor orasului, care au interese si nevoi de deplasare intre diferite zone de interes din interiorul orasului, fara sa traverseze nucleul central si istoric al acestuia. Axa Buzesti-Berzei-Uranus va permite o legatura imbunatatita intre aeroport , Piata Victoriei unde este sediul Guvernului si Parlament, astfel incat in momente speciale, cum a fost summit-ul NATO, organizat la Bucuresti, sa nu mai paralizam orasul, sa nu fie nevoie sa inchidem scolile si institutiile publice.

Întrebarea nr. 15 Mihai Trandafir
Bucurestiul ar trebui sa aiba "farmecul" lui.De abia la cutremurul din 77 am descoperit ce arhitectura frumoasa si absolut personala are acest oras nici oriental nici occidental.Dece nu se fac eforuri de al pastra si de a pastra "aura"lui-asa cum este. Sunt f. multe solutii pentru aceasta. Pentru a rezolva problema transportulu(traficului)!!Cum ati "vedea"-de exemplu- trecerea marilor bulevarde in subtern.Va apare cat de curand transportul indiviual electric;va dispare marea poluare chimica a benzinei etc,etc. Marile bulevarde vor deveni pietonale(havuzuri,cafenele,expozitii in aer liber,flori.verdeata etc,etc) Este de gandit ?!
- Constantin Enache
  Impartasim si noi parerea d-voastra privitoare la Bucuresti. Nu este un oras monumental ca Budapesta, nici pitoresc ca Praga, dar este fermecator numai ca acest farmec trebuie descoperit si pus in valoare. Trebuie sa ne gandim si la costuri, iar introducerea circulatiei auto in subteran implica niste costuri foarte mari si dificultati in relatia cu fondul construit existent. Socotim ca densificarea retelei de transport in comun subterana este solutia corecta.

Întrebarea nr. 16 vera marin
s-au dat autorizatii de demolare, s-au facut demolari, s-au facut evacuari in plina iarna, toate astea intr-o graba paguboasa. inteleg ca s-au votat deja in consiliul general investitiile.

in logica lucrurilor, trebuie mai intai sa fie documentatiile de urbanism si abia apoi masurile de alocare a fondurilor - sa vedem exact pe ce anume trebuie sa se duca banii publici.

pentru invitati: ca profesionisti, de ce acceptati aceasta stare de lucruri anormala?

daca s-au facut deja niste greseli, ele nu mai pot fi reparate decat cu mare greutate - oricat de buna ar fi documentatia de urbanism ce se face acum - dupa ce s-au demolat cladiri, dupa ce au fost obtinute contracte pentru largirea strazii - de ce trebuie sa fie un PUZ care sa urmeze ceea ce se intampla deja in teren?! unde este demersul de planificare urbana pentru dezvoltare durabila?
- Gheorghe Patrascu
  In principiu, de acord cu afirmatiile dvs. Credeti ca profesionistii trebuie sa ramana numai in zona universitara.

Întrebarea nr. 17 ione
de ce nu descurajati Dvs. venitul cu masina in interiorul inelului central al Bucurestiului? puneti o Bucurestineta undeva intre 500 si 1000eur pe an pentru a avea voie in centru sa vedeti ce se potolesc toti sa mai foloseasca masinile sub fund in fiecare zi pierzand ore in sir si facan doar pe boierii...solutia e implementata de mult in alte orase europene.
- Gheorghe Patrascu
  Este o problema de decizie politica si nu stiu daca orasul este pregatit pentru o asemenea masura.

Întrebarea nr. 18 nedumeriri
credeti ca celelalte bulevarde lascar catargi si calea victoriei vor avea aceeasi soarta cu strazile care acum sunt demolate? judecand dupa faptul ca la intrarea in piata victoriei exista un ansamblu de blocuri pre si post 89 care au cateva fatade si pe fronturile celor doua bulevarde este clar ca urbanistii s-au gandit deja ca e bine sa se demoleze si aceste bulevarde si sa se construiasca cu o trama de 9-10 etaje intr-un oras cu probleme seismice serioase.

cand o sa se intample acest lucru? justificari se vor gasi oricum.

ce parere au cei doi despre arhitectura sediului politiei de pe lascar catargiu? le place? pentru a se inlocui ce se demoleaza acum, cam la nivelul asta se va construi pe noul bulevard, nici vorba de al doilea magheru. sunt o gramada de cladiri de patrimoniu pe magheru, daca ne gandim numai la horia creanga si vedem in ce stare este, este clar ca este lasat in paragina tocmai pentru ca daca pica la urmatorul cutremur va ramane loc pentru arhitecti sa construiasca in centru arhitectura indoielnica corporatista la fel cum au construit ansambluri pentru sistemul trecut fara prea multe probleme de etica.
- Constantin Enache
  Aceasta operatiune urbana efectuata pe axa Buzesti Berzei nu se doreste a fi modelul de interventie pentru Bulevardul Lascar Catargiu sau Calea Victoriei. Dupa cum am mai spus ea are drept scop tocmai protejarea acestor doua trasee de o valoare deosebita pentru Capitala Romaniei.
  Speram ca in generatia de astazi de arhitecti romani ca exista personalitati asemanatoare generatiei lui Horia Creanga. Va trebui sa cream conditiile ca ei sa se poata exprima. Pentru aceasta prin regulamentul de construire vor fi prevazuta obligativitatea organizarii unor concursuri publice de arhitectura pentru constructiile cu functiune publica si de importanta deosebita. De asemenea, pentru asigurarea calitatii arhitecturii ce se va realiza in lungul acestui bulevard este propus ca fatadele sa constituie obiectul unei avizari suplimentare intr-o comisie special constituita. Ceea ce nu a fost cazul pentru sediul Politiei din bd. Lascar Catargiu.

Întrebarea nr. 19 r
de ce nu organizeaza primaria si arhitectii o consultare publica a cetatenilor orasului pe tema necesitatii acestui bulevard vs extinderea retelei metroului? trebuie discutate si votate aceste strategii, sunt bani publici si traim in democratie, nu? pe problemele majore asa este democratic, se face cam peste tot in eu. de ce nu se organizeaza referendum pe tema construirii catedralei neamului, iarasi este normal pentru ca acolo se duc foarte multi bani publici si parerea oamenilor care traiesc in tara asta e singura care conteaza. ne-am castigat dreptul acesta in 1989.
- Gheorghe Patrascu
  Proiectul Berzei-Uranus a fost initiat cu mult timp in urma, deci nu pot sa va raspund la aceasta intrebare, avand in vedere ca si procedurile de consultare a populatiei erau ambigue la acea data. In ultima perioada, si mai ales in viitor, vor exista mai multe consultari (limitate de buget si personal). Nu comentez Catedrala Neamului.

Întrebarea nr. 20 cetatean
Stimati domni,

Planul noului bulevard, cu constructiile de linga el, a fost prezentat in comisia tehnica a primariei nu mai devreme de miercuri, pe 2 februarie. Cum e posibil ca demolarile pentru un proiect sa inceapa inainte de definitivarea proiectului si dezbaterea sa publica? Cere sau nu legea ca un proiect sa nu demareze - si sa nu poata fi aprobat - pana cind aceste planuri nu sunt gata?
E oare posibil ca demolarile grabnice sa fie facute doar pentru a pune orasul in fata faptului implinit - si a lasa procesele care au fost intentate fara obiect? Vi se pare un mod bun de a construi viitorul bucurestiului?
- Gheorghe Patrascu
  Proiectul a fost initiat cu sase ani in urma, iar demolarile se bazeaza pe o hotarare a Consiliului General si o Hotarare de Guvern care au decretat utilitatea publica. Initiativele recente au rolul de a remedia managementul defectuos al proiectului in faza initiala si vizeaza regimul de construire in zona si incercarea de a avea un proiect integrat.

Întrebarea nr. 21 Romulus
Pe Buzesti-Berzei Primaria a expropriat zeci de case pentru a le demola in folosul largirii soselei.
De ce primaria nu expropriaza si monumente istorice lasate in paragina de proprietari pentru a le restaura si salva de la distrugere? Le poate da o functie economica si isi recupereaza astfel si investitia. De exemplu Casa Miclescu de pe Kisseleff sau Hanul Solacolu.
- Gheorghe Patrascu
  Exista aceasta intentie. Din pacate, legislatia este foarte confuza (prin comparatie cu cea privind expropierea pentru infrastructura), incat dupa declararea intentiei s-a reusit parcurgerea a 15-20% din proceduri. Perseveram.

Întrebarea nr. 22 Nicusor Dan
Il rog pe dl. Enache sa raspunda cu DA sau NU la intrebarea: Incalca proiectul sau Declaratia de la Toledo, semnata de Romania in 2010?

Aceasta prevede printre altele:

Acest concept de „regenerare urbană integrată” îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit, patrimoniu, etc.) faţă de alte forme de intervenţie în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată şi conservată prin demolare traumatizantă şi prin înlocuirea restului întregului capital urban şi – cel mai lamentabil – social.
- Constantin Enache
  Raspunsul este "nu incalca declaratia de la Toledo", dar nu ma pot opri sa remarc ca in interiorul Declaratiei sunt facute mai multe afirmatii si pentru atingerea unora dintre telurile principale ale organizarii oraselor europene cum ar fi acela de dezvoltare compacta si coeziune. Uneori functie de particularitatea fiecarei asezari sunt necesare unele atingeri de detaliu privitor la alte prevederi ale aceleasi declaratii. Pentru salvarea monumentelor de pe Calea Victoriei si prin salvare nu intelegem numai pastrarea lor fizica ci si punerea lor in valoare pentru locuitorii orasului. Chiar daca pentru aceasta vor trebui stramutate sau chiar desfiintate unele cladiri de pe strada Berzei care se gasesc intr-o ambianta destructurata spatial si cu o concentrare excesiva de populatie aflata la limita saraciei si cu un grad de instructie scazut.

Întrebarea nr. 23 Nicusor Dan
Deschiderea partiala catre pietoni a Caii Victoriei presupune si resuscitarea proiectului "Calea Victoriei - axa culturala a Bucurestiului", in fapt un proiect de construire suplimentara pe Calea Victoriei?

Dintr-un foc doua proiecte imobiliare de anvergura in zona centrala?

PS: Apreciez calitatea interventiilor de la cititorii Hotnews.
- Gheorghe Patrascu
  Este nevoie de proiecte imobiliare si in zona aceasta. Problema este cum sunt dozate.

Întrebarea nr. 24 Ioana
Domnule arhitect, va rog spuneti-ne exact ce va fi cu hala matache. o veti muta? se va reconstrui total? va rog sa ne spuneti si noua bucurestenilor, ce se intampla cu ea. multumesc
- Gheorghe Patrascu
  Solutia agreata in acest moment este reconstituirea Halei Matache (in varianta originala restaurata) pe un amplasament retras cu aproximativ 40 de metri fata de actualul amplasament.

Întrebarea nr. 25 George HARPAU
In majoritatea oraselor civilizate traficul este astazi rezolvat prin intermediul inelului ocolitor (Centura, in cazul nostru) si apoi prin artere de acces radiale catre Centru. Proiectul bd. Uranus nu va face decait sa amplifice traficul in oras si, in consecinta, sa agraveze problemele deja existente. Solutia adusa de proiect este iluzorie, decongestionarea initiala va fi rapid inlocuita cu un trafic si mai intens.
Pe cind solutii autentice pentru Bucuresti?
- Gheorghe Patrascu
  Bucurestiul este un oras "neterminat" din punct de vedere al organizarii traficului. In zona centrala se vor efectua doar acele operatii care sunt considerate inevitabile de catre studiile de trafic. In principiu, preocuparile pentru asigurarea unui tranzit inelar sunt mult mai importante dar, deocamdata, mai putin vizibile.

7041 vizualizari

adaugare întrebare

[

76 comentarii

bucuresti 2000 (Joi, 3 februarie 2011, 13:25)
george [anonim]

buna ziua, ce s-a intamplat cu concursul bucuresti 2000 in care o zona destul de mare si adecvata , devenea o zona cu cladiri de birouri, centre de afaceri, etc? cine este responsabil ca acest concurs cu solutii a fost abandonat, si a continuat mutilarea bucurestiului cu cladiri de birouri in zone sensibile? cine a elaborat si aprobat aceste PUZ-uri?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 11:15)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui george
  
  In primul rand asa da un citat din Augustin Ioan "Un grup de oameni manati de bune intentii, dar lipsiti de orice experienta a politicilor urbane, intr-o economie de piata incipienta, care au dorit sa aiba un concurs international acasa''. Tema concursului a neglijat aspecte pragmatice, mai ales ale costurilor si posibilitati de finantare si a instigat absurd de insistent la negarea operatiunii Ceausescu. Un concurs poate propune orice, pe cand un proiect urban realist ar trebui sa-si propuna, ceea ce si astazi este valabil, o coasere a relelor cauzate de operatiunea anilor 80. Concursul a fost un eveniment remarcabil prin valoarea participantilor si a juriului, dar utopic din punct de vedere al aplicarii. Bazele juridice ale lansarii proiectului au fost puse abia in 1998. Agentia Bucuresti 2000 a fost un esec din motive de dispute politice, orgolii profesionale si diletantism mai ales in zona finantarii. Bucuresti 2000 a fost un vis frumos care a murit lamentabil intr-o atmosfera de bune intentii, naivitate profesionala, fals rigorism, orgolii politice si profesionale, incapacitate de dialog si incapacitate politica de a sustine mari proiecte. Prin comparatie, in aceeasi perioada, proiecte similare la Berlin sau Beirut au fost succese incontestabile, primul - mai ales prin sustinerea puterii financiare a statului, organizare manageriala si consens politic. Al doilea, prin abilitatea proiectului financiar si legislativ.
  
  raspunde trimite

nedumeriri (Joi, 3 februarie 2011, 14:15)
gaga [anonim]

1. de ce nu a promovat domnul profesor enache un concurs de solutii ?
2. de ce nu a promovat domnul profesor niciodata necesitatea elaborarii unei legislatii care sa confere sens puz-urilor care se fac la noi de aprope 20 de ani , pe parcele situate in camp, o inventie a urbanismului romanesc. concret, e vorba de necesitatea stabilirii unei parcelari pe zonele intinse, libere de constructii , care sunt construibile .
3. ati reclamat vreodata nerespectarea de catre vreo primarie a puz-urilor intocmite de domnia voastra ?

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 11:10)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui gaga
  
  O persoana fizica nu poate promova un concurs de solutii sau modificari legislative pentru intocmirea Planului Urbanistic Zonal "Axa Buzesti Uranus". A avut loc o licitatie publica. Incet dar sigur, legislatia in domeniu se imbunatateste. Din 19 ianuarie 2011 exista reglementata procedura de consultare publica a populatiei si astfel vor fi evitate astfel de situatii, municipalitatea putand sa-si faca publice intentiile.
  Nu au fost situatii de nerespectare a PUZ-urilor intocmite de mine ci ele au fost modificate prin documentatii de urbanism intocmite de alti autori care au avut o viziune diferita asupra dezvoltarii orasului si care au fost aprobate de consiliile locale. Nu cred ca este normal sa reclami faptul ca alti profesionisti au parere diferita cata vreme ea este acceptata.
  
  raspunde trimite

Calea Victoriei pietonala? (Joi, 3 februarie 2011, 14:18)
florin [anonim]

Domnule arhitect sef,
Cine oare a venit cu ideea de a transforma Calea Victoriei in artera pietonala?
Este una din cele mai vechi artere ale Bucurestiului, emblematica pentru capitala inca din vremea lui Constantin Brancoveanu cand devenea principalul drum al orasului.
Bogata in foste case boieresti, palate, cladiri, edificii si biserici ce se intind pe toata lungimea ei de 2.700 metri, Calea Victoriei (Podul Mogosoaiei) are o incarcatura istorica si arhitectonica deosebita de celelalte artere ale Bucurestiului.
Sunt multe de spus, dar nu este momentul aici, in acest scurt spatiu.
In consecinta, daca va fi interzisa circulatia auto, aceasta artera va trebui sa fie eliminata din tururile de oras care se efectueaza cu autoturismele, sau autocarele cu turistii straini.
Nu interziceti circulatia auto pe Calea Victoriei, astfel fiecare turist strain va avea ocazia sa ii simta pulsul din masina, sau autocar.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 11:19)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui florin
  
  Ca sa devina partial pietonala, personal eu sunt adeptul pietonizarii totale. Actiunea ar fi posibila dupa asigurarea unor variante de tranzit prin podul Basarab sau Buzesti. Ar putea deveni integral pietonala in weekenduri si, in orice caz, se intentioneaza transformarea in zona pietonala in cea mai mare parte a Pietei Palatului (Piata Revolutiei).
  
  raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 11:20)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui florin
  
  Nu este vorba de interzicerea in totalitate a circulatiei auto pe intregul traseu al Caii Victoriei. Trebuie inceput cu diminuarea numarului de benzi pentru automobile, cu amplificarea suprafetei trotuarelor si amenajari care sa incurajeze promenada si contemplarea orasului de catre pietoni. Acum, sunt in lungul Caii Victoriei fragmente intregi in care pur si simplu trotuarele nu mai exista (vezi in dreptul Academiei Romane, al casei Vernescu, etc), si aceasta se intampla in lungul unei artere cu incarcatura istorica si arhitecturala deosebita, dupa cum o denumiti. Sunt foarte multi locuitori care socotesc ca pulsul orasului nu ajunge sa fie luat din masina sau autocar ci trebuie alternat cu promenada pietonala parcursa in tihna si in care, in afara de cladiri, sa aiba loc intalnirea si cu oamenii care traiesc si folosesc orasul.
  
  raspunde trimite

Certitudini / incertitudini (Joi, 3 februarie 2011, 14:50)
Chiar Eu [utilizator]

Cum se face ca nu se stie cu siguranta daca in urma construirii noului bulevard, Calea Victoriei si Calea Grivitei vor deveni pietonale sau nu? Nu ar fi trebuit sa se stie din start daca se doreste/urmareste acest lucru sau nu?

Se va organiza un concurs de arhitectura pentru amenajarea zonei rezultate in urma demolarilor ce au fost efectuate si se vor mai efectua pentru trasarea noului bulevard?

Inteleg ca exista un regulament cu privire la constructiile ce se vor realiza in aceasta zona (inaltime maxima de 21 de metri, respective 6 etaje) dar din diferite motive nu se stie daca va fi respectat. De ce nu ati rezolvat aceasta problema inainte de inceperea proiectului? Nu va este frica de haosul care se poate crea?
Vezi: http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8265144-calea-victoriei-calea-grivitei-putea-deveni-pietonale-hala-matache-nu-mai-demoleaza.htm

Care zone protejate din centrul Bucurestiului credeti ca ar mai trebui demolate pentru fluidizarea traficului?

In afara de faptul ca se vor darama cladiri din zone protejate (inclusiv monumente istorice), se va largi strada si posibil treficul pe aceasta ruta va fi mai bun, care sunt certitudinile dumneavostra in legatura cu acest proiect?

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 11:26)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Chiar Eu
  
  In legatura cu certitudinile efectelor acestui proiect mentionez protejarea Caii Victoriei si a Bulevardului Magheru de folosirea excesiva pentru traficul auto. Vom putea sa rezervam pe aceste strazi o suprafata sporita pentru pietoni, biciclisti si spatii verzi.
  A doua certitudine este imbunatatirea transportului in comun la limita zonei centrale prin introducerea tramvaielor si autobuzelor pe strada largita.
  In al treilea rand, investitia municipalitatii in infrastructura de calitate va da incredere investitorilor si locuitorilor in zona, va declansa un proces de regenerare urbana.
  
  raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 11:32)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Chiar Eu
  
  Directia Generala de Dezvoltare Urbana are ca obiectiv pe termen scurt si mai ales mediu cat mai multe concursuri de reorganizare a spatiilor publice. Exista unele dificultati legislative dar mai ales de constientizare la nivel de decizie politica, a utilitatii si importantei acestor concursuri care prelungesc timpul de derulare al unei investitii cu cateva luni. Proiectul diametrala nord-sud a debutat nefericit din punct de vedere al managementului, incercandu-se in acest moment corecturi pe parcurs. Pe baza PUZ-urilor care se intocmesc in acest moment se vor realiza, foarte probabil, concursuri de arhitectura.
  Chiar in conditiile actuale, speram sa limitam "haosul".
  Interventiile in zonele protejate vor fi minime in viitor (proiectul Buzesti a fost lansat in urma cu sase ani si era prevazut in planurile antebelice).
  Cu eforturi din partea PMB, proiectul ar putea sa devina unul integrat cu efecte benefice asupra zonei.
  Doar o categorie de oameni are certitudini ferme.
  
  raspunde trimite

Uranus (Joi, 3 februarie 2011, 15:42)
bogdanicus [utilizator]

Trec zilnic de doua ori prin zona afectata de santier si ma bucur ca vrand nevrand s-a eliminat focarul de infectie si infractionalitate din zona. E adevarat ca s-au demolat cladiri vechi, insa in majoritate degradate, insalubre si locuite impropriu sau ilegal. Exista un plan de reconstructie a unora dintre cladiri pe modelul pe care s-a refacut intrarea Teatrului National de catre Hotelul Accor? Ma gandesc de exemplu la cinematograful Feroviar.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 11:40)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui bogdanicus
  
  Ma bucur ca faceti parte din categoria foarte putin numeroasa a celor care privesc si partea plina si cea goala a paharului. Este pacat ca au disparut unele cladiri cu valoare ambientala. In acest caz, au biruit opiniile celor care au considerat ca rezolvarea problemelor de trafic si de asanare a zonei sunt mai importante. Se are in vedere reamplasarea Halei Matache precum si reconstituirea fatadei Cinematografului Feroviar precum si a altor doua cladiri.
  
  raspunde trimite

Legislatie pentru legalitate (Joi, 3 februarie 2011, 16:06)
vlahata [anonim]

Buna ziua,

1. Unde este (daca exista) strategia de dezvoltare urbanistica a Bucurestilor?
2. Care sunt studiile de fundamentare care impun masura construirii acestui bulevard si cele de impact (trafic, patrimoniu, functiuni sociale, calitatea vietii, poluare...)?
3. De ce transformam Bucurestii intr-o mare intersectie in loc sa zonam inelar orasul?

Multumesc

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 11:34)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui vlahata
  
  Diametrala Nord-Sud se inscrie in strategia de dezvoltare urbana a Bucurestiului, aprobata (dar putin cunoscuta) o data cu Planul Urbanistic General, in anul 2000. De altfel, largirea acestei artere figura in intentiile edililor Bucurestiului inca din perioada interbelica, dovada cladirile construite in acea perioada pe strada Berzei, intre intersectia acesteia cu strada Cobalcescu si Calea Plevnei, si care se inscriu perfect in gabaritul proiectat acum al acestei artere.
  Documentatia pentru definirea si delimitarea domeniului public al axei Buzesti-Berzei a fost aprobata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti din iunie 2006. Au fost necesari inca patru ani pentru intocmirea documentatiilor de expropriere si despagubire a proprietarilor dupa o justa si dreapta masura, conform legii, si numai dupa aceea s-a putut trece la punerea in aplicare a a proiectului.
  
  raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 11:50)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui vlahata
  
  Sunt in curs de elaborare strategia de dezvoltare a Bucurestiului, precum si Planul de Urbanism General. Nu exista nici o intentie de a transforma Bucurestiul intr-o mare intersectie. Chiar proiectul Buzesti-Uranus este o tangenta la zona centrala. Sunt in curs de elaborare PUZ-urile si studiile de fezabilitate pentru inelul median, zona de nord (mai mult sau mai putin suspendata) care, alaturi de finalizarea centurii vor aduce contributii importante la eliminarea traficului din zona centrala.
  
  raspunde trimite

statui (Joi, 3 februarie 2011, 16:30)
mircea [anonim]

1. Exista cumva in proiect reamplasarea statuii lui Bratianu la Universitate in rond? Momentan rondul este gol si fara identitate
2. Ce viitoare statui vor aparea in Bucuresti?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:00)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui mircea
  
  In viitorul foarte apropiat se vor lansa doua concursuri pentru Piata Universitatii. Chiar daca curentul de opinie va fi suficient de important, s-ar putea pune problema reamplasarii statuii lui Bratianu.
  
  Politica actuala a PMB este aceea de a amplasa statui / monumente de for public numai dupa ce vor fi stabilite amplasamente pe baza unor studii de urbanism prin concursuri.
  
  raspunde trimite

Multe intrebari (Joi, 3 februarie 2011, 17:00)
liviu cojocaru [anonim]

In toate capitalele Europene circulatia in centrul orasului este restrictionata ,mergand de la plata pentru accesul in centrul orasului, parcari cu timp limitat si tarife mari, pana la inchiderea unor artere circulatiei auto conservand cladirile istorice.Care este viitorul Bucurestiului : sosele peste tot ? Ce se va intampla cu Piata Victoriei , unde se vor intalni toate aceste magistrale ? De ce nu ati introdus benzile pentru autobuze ? De ce sunt trasee de autobuze ce dubleaza liniile de metrou ?

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 11:39)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui liviu cojocaru
  
  Restrictionarea circulatiei nu este o solutie in sine, ci ea trebuie corelata cu masuri compensatorii, alternative, cum sunt densificarea retelei de linii de metrou, imbunatatirea transportului in comun, parcaje de transfer la limita zonei centrale. Pentru Bucuresti sunt in curs asemenea actiuni, dar ele necesita timp si bani. Axa Buzesti Berzei face parte din acest plan de imbunatatire a transportului in comun la limita exterioara a nucleului central al municipiului Bucuresti si nu are ca intentie amplificarea traficului, cu automobilul, de tranzit.
  
  raspunde trimite

Legat de denumire (Joi, 3 februarie 2011, 17:09)
Yahve 2.0 [utilizator]

Nu este o intrebare dar am sa ii rog frumos pe moderatori sa lase acest comentariu.

Domnii Patrasc si Enache (sau mai exact, ma adresez persoanei care a venit cu ideea / are influenta asupra denumirii bulevardului), va rog frumos sa nu ramana "Uranus" denumirea finala a acestui bulevard.

Lasand la oparte faptul ca suna urat, daca doamne ajuta va deveni vreodata Bucurestiul un oras turistic relativ important in Europa, o sa rada toti turistii (in special cei vorbitori de engleza avansata) de noi, datorita faptului ca Uranus in engleza, pe langa denumirea evidenta a planetei, mai inseaman ceva (nu o sa spun ce, din cauza bunului simt, dar nu e greu de ghicit).

Stiu ca suna a non-sens si ca asemenea lucruri nu par a conta, dar conteaza, Uranus nu este de LOC un nume frumos pentru un Bulevard asa important al capitalei noastre, plus ca poate deveni subiect de glume pentru turisti si nu numai datorita numelui.

Un bulevard de asa mare avengura SI importanta MERITA un nume MULT mai frumos.

Sper sa fiu luat CAT DE CAT in consideratie.

Va multumesc.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:00)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Yahve 2.0
  
  De acord cu observatiile dumneavoastra. In orice caz, nu intreaga artera va purta numele Uranus, probabil in general se vor pastra denumirile actuale.
  
  raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:03)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Yahve 2.0
  
  Desi nu este de competenta noastra exclusiva, militam pentru pastrarea denumirilor actuale ale strazilor, denumiri care au intrat in memoria orasului. Intentia noastra nu este sa bulversam orasul ci sa-l imbunatatim intr-o continuitate fireasca a mostenirii istorice, cu dezvoltare moderna-contemporana.
  
  raspunde trimite

intrebari (Joi, 3 februarie 2011, 17:11)
c [anonim]

1. Exista vreun plan pentru a rezolva problemele de trafic de la intrarea/iesirea din oras ? A fost facut pasajul de la Baneasa, dar mai exista intrari in oras dinspre autostrada A1 - Pitesti, dinspre E85 - Urziceni, ..etc. Care o sa fie strategia ? Largirea carosabilului ? Pasaje ?

2. Exista vreo plan pentru rezolvarea problemelor cu locul de parcare ? Sunt probleme mari in Militari, Drumul Taberei, Tineretului...si multe alte zone.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:01)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui c
  
  Pentru rezolvarea intrarilor din A1 - Pitesti si A3 - Ploiesti exista proiecte avansate, inclusiv unele pasaje si largiri de carosabil. Exista preocupari pentru rezolvarea (partiala) a problemelor de parcare dar care, din pacate, nu vor putea fi rezolvate pe termen foarte scurt, mai ales din cauza problemelor de statut juridic al terenurilor.
  
  raspunde trimite

majoritatea (Joi, 3 februarie 2011, 17:20)
Andrei [anonim]

Este constienta comunitatea arhitectilor si a pasionatilor de domeniu ca din punct de vedere numeric sunt o minoritate ? Ce parere au despre ipoteza ca 80% dintre cetatenii bucuresteni isi doresc un trafic mai bun si disparitia cladirilor insalubre fara sa aiba nici un interes pentru trecuta splendoare a acestora ? Ce parere au despre ideea ca in ipoteticul referendum local din primavara sa se introduca si ideea unei abordari agresive a imbunatatirii calitatii vietii in capitala cu referire la acest gen de dispute ?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:04)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Andrei
  
  Trebuie asigurat echilibrul intre rezolvarea problemelor de trafic si pastrarea fondului construit valoros. In cazul problemelor ce necesita o expertiza profesionala specializata nu este indicat referendumul decat in ipoteza ca publicul este foarte bine informat.
  
  raspunde trimite

intrebari (Joi, 3 februarie 2011, 17:34)
Palone [anonim]

Pe aceasta axa in zona Viilor ce s-a stabilit? e o strapungere, cu demolari?
Când se va face cealalta axa NS, Str. Traian?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:05)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Palone
  
  Proiectele mentionate nu constituie in acest moment o prioritate.
  
  raspunde trimite

Bulevarde de trafic (Joi, 3 februarie 2011, 17:36)
Alexandru Samoila [anonim]

Buna ziua, am locuit in ultimii sapte ani in Paris si Londra, iar in ambele cazuri se considera ca incurajarea traficului prin noi sosele este o mare greseala. Mai mult, se deplange orice interventie de genul aceasta din anii 50-60 ca fiind mari greseli. Eu unul nu inteleg de ce trebuie adoptata o largire de strada cand in toata Europa se descurajeaza traficul cu masina si se investeste in transport in comun si pietonale. Vrem ca Bucurestiul sa fie o capitala europeana sau ca orasele din China care si-au distrus toate partile vechi si le-au inlocuit cu cladiri de sticla si drumuri extralargi? Ma intreb daca in primarie sau in randul arhitectilor romani s-a auzit de ce se intampla in restul Europei...

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:03)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alexandru Samoila
  
  Nu ne sunt straine lucrurile care se intampla in ceea ce priveste gestionarea orasului la Paris si Londra. In acelasi timp trebuie sa tinem cont de diferentele de dezvoltare urbana si de istorie dintre Bucuresti si aceste orase. Tinta finala a proiectului nu este incurajarea traficului individual in zona centrala a Bucurestiului ci dimpotriva, evitarea acestui lucru, prin incurajarea transportului public pe axa nou creata si diminuarea circulatiei auto pe Calea Victoriei si bulevardul Magheru. Pe aceste doua axe, Magheru si Calea Victoriei, va trebui sa dam prioritate spatiilor pietonale si amplificarii spatiilor verzi.
  
  raspunde trimite

hala matache (Joi, 3 februarie 2011, 17:52)
Luminita Brancusi [anonim]

buna ziua, as dori sa cunosc care va fi situatia halei matache in contextul proiectelor municipalitatii.

raspunde trimite

uatfor? (Joi, 3 februarie 2011, 18:21)
Codruta N [utilizator]

De CE trebuie MUSAI "traversat Bucurestiul in 20 minute?" adica, de ce "traversat"? Ce? le pica ceva "traversatorilor" daca ajung de la N la S (sau iinvers) pe soseaua de centura? CARE e motivul pt. care, ca sa mergi de la N la S trebuie MUSAI sa se treaca prin centrul orasului?
Si: in caz ca trebuie "traversat": CARE e motivul pt. care acest lucru trebuie facut MUSAI cu masina? Ce? cu metroul nu se poate?
Si: CATI din locuitorii Bucurestiului trebuie MUSAI sa mearga N - S (sau S - N)? Chiar zilnic se toooot muta populatia Bucurestiului dintr-o extremitate in alta? Vreau cifre exacte - cu dovezile aferente!
UNDE e studiul care s-a facut, cu chestionarele care sa includa ultima mea intrebare completat de cetatenii din cele 2 extremitati ale Bucurestiului? Vreau sa VAD studiul pe un site! Vreau ACUM! pentru ca presupun ca studiul acela exista! altfel, daca nu exista, pe CE baza s-a facut asa-zisul "proiect"? Pe baza viziunilor lui Ceausescu, care voia MUSAI sa distruga orasul ca sa il transforme intr-un fel de "satelit" in jurul uraciunii de "Casa a Poporului"?
???!!!

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:01)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Codruta N
  
  Nu sta in intentia proiectului ca Bucurestiul sa fie traversat in 20 de minute. Pentru traficul de tranzit, de buna seama vor trebui folosite arterele inelare ocolitoare. Axa Buzesti-Berzei trebuie sa foloseasca locuitorilor orasului, care au interese si nevoi de deplasare intre diferite zone de interes din interiorul orasului, fara sa traverseze nucleul central si istoric al acestuia. Axa Buzesti-Berzei-Uranus va permite o legatura imbunatatita intre aeroport , Piata Victoriei unde este sediul Guvernului si Parlament, astfel incat in momente speciale, cum a fost summit-ul NATO, organizat la Bucuresti, sa nu mai paralizam orasul, sa nu fie nevoie sa inchidem scolile si institutiile publice.
  
  raspunde trimite

Bucurestiul:trecut si viitor.Uitati prezentul !! (Joi, 3 februarie 2011, 18:56)
Mihai Trandafir [anonim]

Bucurestiul ar trebui sa aiba "farmecul" lui.De abia la cutremurul din 77 am descoperit ce arhitectura frumoasa si absolut personala are acest oras nici oriental nici occidental.Dece nu se fac eforuri de al pastra si de a pastra "aura"lui-asa cum este. Sunt f. multe solutii pentru aceasta. Pentru a rezolva problema transportulu(traficului)!!Cum ati "vedea"-de exemplu- trecerea marilor bulevarde in subtern.Va apare cat de curand transportul indiviual electric;va dispare marea poluare chimica a benzinei etc,etc. Marile bulevarde vor deveni pietonale(havuzuri,cafenele,expozitii in aer liber,flori.verdeata etc,etc) Este de gandit ?!

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:08)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai Trandafir
  
  Impartasim si noi parerea d-voastra privitoare la Bucuresti. Nu este un oras monumental ca Budapesta, nici pitoresc ca Praga, dar este fermecator numai ca acest farmec trebuie descoperit si pus in valoare. Trebuie sa ne gandim si la costuri, iar introducerea circulatiei auto in subteran implica niste costuri foarte mari si dificultati in relatia cu fondul construit existent. Socotim ca densificarea retelei de transport in comun subterana este solutia corecta.
  
  raspunde trimite

domnilor arhitecti Patrascu si Enache (Joi, 3 februarie 2011, 21:12)
mitic [anonim]

1.Cand revizuiti Planul de Urbanism general ca sa poata fi adaptat noilor nevoi ale orasulu?i.Cred ca acum ar fi un moment bun, pentru ca presiunea pe piata imobiliara a scazut masiv,deci acum ar fi timpul de pregatit strategii.
2.Cand veti infiinta un Cod al Constructiilor aplicabil intregului municipiu , pe principiul Bulding Code asa cum exista in marile orase ( americane-Los Angeles,New York,etc)?.Cred ca nu ar mai fi loc de interpretari si ati putea impune anumite reguli.In New York Building Code-ul este updatat anual de comisiile administratiei municipale si revizuit ca sa tina pasul cu vremurile.
3.Dat fiind faptul ca pasajele suspendate sau soselele suspendate au costuri importante de intretinere va ganditi si la viitoare pasaje subterane ?
Avantaje:
-reduceti zgomotul
-costuri de intretinere mai mici
-nu mai platiti bani din buget pe terenuri aferente
4.Putetiimpune o lege care sa indice ca infractiune orice atingere sau modificare cladirilor care au o varsta mai mare de 70-80 de ani indiferent de stare si zona?
5.Puteti impuneti o lege care sa oblige proprietarii sa isi intretina fatadele si incadrarea ca infractiune a celor care scriu grafitti pe fatade cu executare imediata?
6.In 20 de minute se poate traversa Bucurestiul daca:
- se desfiinteaza semafoarele la toate intersectiile mici si ramin semafoare la intersectiile mari.
-iesirea si intrarea in bulevard sa se faca numai din intersectie semaforizata, restul iesirilor si intrarilor sa fie obturate total.
-accesul pietonilor pe bulevard sa fie limitat de garduri sau panouri la semiinaltime
-interzicerea accesului autovehiculelor cu sarcini mai mari de 3.5 to in tot timpul
S-ar putea?

Multumesc

raspunde trimite

rur (Joi, 3 februarie 2011, 22:52)
un urbanist [anonim]

Buna ziua domnule profesor Enache,
Sunt un urbanist diplomat cu studiile terminate la UAUIM. Am cateva intrebari sa va adresez:
1. De ce nu s-au facut intalniri publice intre specialisti si cetatetii bucurestiului unde sa se discute problema acestui bulevard in special si a tramei stradale in general, la care sa fie invitati si specialisti straini. Sau daca s-au facut aceste intalniri de ce nu am fost si noi anuntati (urbanistii)?
2. De ce nu primim informatii de la RUR despre legislatia specifica? E rusinos sa aflu de la tv despre schimbarea legii 350, sa ne intrebe beneficiarii ce implica aceste schimbari si noi sa nu stim detalii. De taxa care se plateste pt fiecare proiect, foarte mare de altfel, ar fi frumos macar un email sa primim cu noutatile in domeniu.
3. As vrea foarte mult sa se tina macar lunar cate o intalnire cu urbanistii mai tineri si sa discute problemele legate de acest domeniu...cine stie...e posibil sa venim si noi cu cate o idee buna. De asemenea la aceste intalniri ar fi frumos sa participe si simpli cetateni, poate se mai educa in domeniu. Toata lumea ar avea de castigat.
In privinta RUR suntem destul de suparati, ne simtim abandonati, practic facem parte dintr-o organizatie la care tot cotizam, dar fara nici un feendback. Concursuri...intalniri...discutii in domeniu...asteptam si noi un mail cu instiintarea datelor calendaristice de la RUR....macar cat trimit cei de la oar...sau eventual sa va puneti site-ul la punct si sa apara toate noutatile acolo.
Va multumesc anticipat pentru raspuns

raspunde trimite

pietonal (Joi, 3 februarie 2011, 23:50)
basarabeanul [anonim]

Din cate stiu eu, proiectul in care Calea Victoriei ar urma sa devina pietonal exista inca de acum 30 de ani. Inca de pe-atunci se vorbea in institutul de arhitectura de aceasta initiativa. Ar fi o strada pietonala cu nimic mai prejos decat Vaci Utca din Budapesta sau Cneza Mihaila din Belgrad, adevarate repere culturale si turistice.
Dar acum 30 de ani nu exista traficul de acum. Asa ca de ce nu subtraversati intreaga Calea Victoriei cu un pasaj subteran de trei benzi, de le Bd Kiseleff pana la Piata 11 iunie? Sa vedeti atunci si strada pietonala (cu un potential turistic enorm) si traversare a Bucurestiului in 5 minute. Ma indoiesc ca asa o lucrare ar fi mai scumpa decat o autostrada suspendata.

raspunde trimite

arhitectura si puterea (Vineri, 4 februarie 2011, 0:48)
bucurestean [anonim]

prima intrebare: acest bulevard obtinut prin demolarea unei parti din tesutul istoric al bucurestiului tinteste cumva sa deserveasca traficul in zona casei poporului si a viitoarei catedrale a neamului?

2. cum se impaca cei doi arhitecti etic vorbind cu ideea de a demola in continuare orasul pentru a fauri strazi ce deservesc doua institutii iesite din scara si megalomane cladite ilegitimitim peste o parte istorica a bucurestiului de mare valoare care a fost demolata pentru totdeauna?

3. daca le place ca in orasul nostru in loc sa invatam sa mergem cu copii cu bicicletele si metroul trebuie sa respiram praf si gaz de esapament, sa cheltuim milioane pe autostrazi poluante prin centrul orasului, cand tari mult mai bogate ca noi Olanda sau Germania au programe serioase de acest fel biciclete, metrou pe centura orasului, tren usor, rapid ca autostrazile la ei ca si la noi sunt blocate cu prea multe masini deci nefunctionale.

4. de ce trebuie continuat legamantul casei poporului cu acest bulevard, cu catedrala, nu credeti ca acest nou avant "nivelator" va presa pe locuitorii orasului sa se mute in alte orase ca sa scape de presiunea fizica, economica dar si psihica cauzata de constructii rau gandite si urbanisme inabile ce nu tin cont de faptul ca arhitectul contruieste pentru ca omul sa foloseasca si nu sa trebuiasca sa ocoleasca 4 km in jurul casei poporului in centrul orasului, sau sa "se dea" pe masina sau pe jos si sa observe orasul. oricum in ritmul in care se demoleaza si se pierde arhitectura moderna sau veche in curand nu va mai fi nimic de vazut. poate doar sculpturile ce tortureaza spatiile publice ale orasului Caruta, Vioara, Teapa, Centaurul....

pardon, dar e mai usor de ajuns in Ploiesti decat in zona Casei Poporului cu mijloacele de transport in comun. poate ca metroul ar rezolva mai bine si mai putin poluant problema traficului.

raspunde trimite

Teorie si Practica (Vineri, 4 februarie 2011, 1:47)
Constantin [anonim]

De ce in facultate (UAUIM), toti profesorii se intrec in a sustine (teoretic) importanta mijloacelor de transport intr-un oras (mai ales in zona sa centrala) pentru ca apoi, in practica, solutia sa devina, brusc, largire de carosabil pentru traficul autoturismelor? Ideea ar trebui sa fie de descurajare a traficului de masini ce traverseaza Bucurestiul prin zona sa centrala pe directia NS si inlocuire a acestuia cu mijloacele de transport in comun sau cu centura Bucurestiului. De aceea exista centura, in definitiv-ca sa nu mai traversez orasul. Este si criza, bucuresteanul ar aprecia mai mult ca oricand daca cineva ar face propuneri de eficientizare a sistemului de transport public, ca el sa circule decent, ieftin si fara blocaje/stres in trafic cu mijloacele de transport in comun. Daca puteti sa imi spuneti unde anume gresesc? Multumesc.

raspunde trimite

ordinea fireasca a lucrurilor? (Vineri, 4 februarie 2011, 7:31)
vera marin [anonim]

s-au dat autorizatii de demolare, s-au facut demolari, s-au facut evacuari in plina iarna, toate astea intr-o graba paguboasa. inteleg ca s-au votat deja in consiliul general investitiile.

in logica lucrurilor, trebuie mai intai sa fie documentatiile de urbanism si abia apoi masurile de alocare a fondurilor - sa vedem exact pe ce anume trebuie sa se duca banii publici.

pentru invitati: ca profesionisti, de ce acceptati aceasta stare de lucruri anormala?

daca s-au facut deja niste greseli, ele nu mai pot fi reparate decat cu mare greutate - oricat de buna ar fi documentatia de urbanism ce se face acum - dupa ce s-au demolat cladiri, dupa ce au fost obtinute contracte pentru largirea strazii - de ce trebuie sa fie un PUZ care sa urmeze ceea ce se intampla deja in teren?! unde este demersul de planificare urbana pentru dezvoltare durabila?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:43)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui vera marin
  
  In principiu, de acord cu afirmatiile dvs. Credeti ca profesionistii trebuie sa ramana numai in zona universitara.
  
  raspunde trimite

intersectia aglomerata (Vineri, 4 februarie 2011, 8:46)
adrian [anonim]

Cum va rezolva municipalitatea aglomeratia care se va crea la intersectia dintre viitorul bulevard Uranus, Calea Rahovei, Soseaua Viilor si Bdul Tudor Vladimrescu?
Multumesc

raspunde trimite

Eram mai responsabili inainte de '89? (Vineri, 4 februarie 2011, 9:08)
Om bun [utilizator]

De ce nu a fost translatat hotelul Marna cu ajutorul dispozitivului conceput de inginerii romani, folosit, inainte de '89, la mutarea catorva biserici si a blocului de locuinte, de sase etaje, construit in anii '30, aflat pe traseului largit al bulevardului Stefan cel Mare. Imobilul se afla si azi, peste drum de Clubul Dinamo.
Se poate reconstrui hotelul Marna?(pe baza fotografiilor si a planurilor existente).

raspunde trimite

2 intrebari (Vineri, 4 februarie 2011, 9:17)
Sorin Ionescu [anonim]

buna ziua,
1. am destul de multa experienta atat in real-estate cat si in industria turismului si activitatilor recreative cat sa va intreb, cine credeti Dvs. ca va avea nevoie de o pietonala de la Gara de Nord pana in piata Amzei, distanta este foarte mare pentru plimbari si trebuie cautate motivele pentru care cineva s-ar plimba pe aceasta distanta (spatii comerciale nu prea se pot realiza in conditii de mall urban/stradal). De asemenea sunt de acord cu Calea Victoriei pe principiul pietonizarii pe un anumit segment (ca Broadway), dar as restrange segmentul de la intersectia cu Dacia si as prelungi pana la Dambovita.
2. De ce nu doiti sa faceti ceva cu adevarat util pentru centrul vechi. Si anume sa uniti cele doua jumatati despartite de soarta (cea cu biserica sf. gheorghe cu cea care se dezvolta acum). Aveti traficul scufundat deja, e de ajuns sa opriti circulatia, si sa faceti o piata adevarata in Bucuresti.

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:42)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sorin Ionescu
  
  Sugestiile d-voastra privitor la intregirea zonei istorice Lipscani sunt interesante si de buna seama vor fi luate in considerare cu ocazia reactualizarii Planului Urbanistic General al Bucurestiului. In ceea ce priveste pietonalul in lungul Caii Grivitei, el nu trebuie inteles ca fiind o folosinta exclusiva ci va trebui sa ramana partial pietonal partial circulatiei auto, dar vor trebui crescute preocuparile pentru cresterea calitativa a amenajarilor pentru circulatia pietonala. Pietonalul nu are ca scop numai comertul ci si crearea ambiantei favorabile contemplarii promenadei, destinderii, astfel incat intrarea in Bucuresti prin Gara de Nord si legatura cu zona centrala sa pastreze si aceasta alternativa cu valente culturale si ambientale crescute.
  
  raspunde trimite

intrebare (Vineri, 4 februarie 2011, 9:23)
ione [anonim]

de ce nu descurajati Dvs. venitul cu masina in interiorul inelului central al Bucurestiului? puneti o Bucurestineta undeva intre 500 si 1000eur pe an pentru a avea voie in centru sa vedeti ce se potolesc toti sa mai foloseasca masinile sub fund in fiecare zi pierzand ore in sir si facan doar pe boierii...solutia e implementata de mult in alte orase europene.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:36)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui ione
  
  Este o problema de decizie politica si nu stiu daca orasul este pregatit pentru o asemenea masura.
  
  raspunde trimite

Pietonal si nu prea (Vineri, 4 februarie 2011, 9:59)
Razvanescu [anonim]

Buna ziua,

Stimati domni,

Am citit cu interes propunerile dumneavoastra privind transformarile propuse.
Tin sa va reamintesc cateva lucruri care ar fi trebuit sa limiteze accesul auto in unele zone dar nu s-a mai intamplat cum trebuie.
Este vorba de accesul in Centrul Istoric / zone adiacente. Acolo un numar limitat de persoane (zeci) in calitate proprietari de apartamente/case si riverani nu pot sa foloseasca locurile de parcare de resendinta din nou in numar limitat deoarece acestea sunt folosite la liber de clientii carciumilor aflati la consumatie pe strazileSsmardan, Sf.Dumitru si Franceza. Astfel suntem fortati sa parcam pe unde apucam rezultand un aspect deloc civilizat al zonei. Sa va reamintim de ocuparea in proportie de 85 a stazilor amintite cu mesele si scaunele circiumarilor aflati "in emulatie",
In primul rand inainte de a ne arunca cu capul inainte in declaratii va rog sa aruncam un ochi in ograda confratilor nostri din Brasov si Sibiu.
Acolo traficul este cu adevarat limitat. Drumurile de acces in zonele pietonale sunt strajuit de bariere hidraulice actionate cu cartele de acces. In plus primariile s-au ingrijit ca terasele localurilor sa permita trecerea vehiculelor auto pe axul drumului in limita a 3 metri latime si accesul pietonal la vitrine efectuandu-se planuri de amplasare al teraselor.
Ca propunere la initiativa dumneavoastra ar fi indicat ca dupa finalizarea noului bulevard Oprescu (asa se va numii peste 10 ani) sa largiti trotuarele in zona Piata Victoriei/ Academia Romana si introducerea circulatiei auto pe doar doua benzi eliminand sensul unic. Eliminarea Polistilor locali de la "portile" de acces in zonele istorice si montarea unui sistem modern de control acces care sa elimina factorul uman usor coruptibil.
Montarea unui sistem de televiziune cu circuit inchis care sa supravegheze zonele cu circulatie limitata inclusiv locurile de parcare cu plata iar acestea sa fie dotate cu sisteme automate de taxare.

raspunde trimite

less aesthetics more ethics (Vineri, 4 februarie 2011, 10:20)
nedumeriri [anonim]

credeti ca celelalte bulevarde lascar catargi si calea victoriei vor avea aceeasi soarta cu strazile care acum sunt demolate? judecand dupa faptul ca la intrarea in piata victoriei exista un ansamblu de blocuri pre si post 89 care au cateva fatade si pe fronturile celor doua bulevarde este clar ca urbanistii s-au gandit deja ca e bine sa se demoleze si aceste bulevarde si sa se construiasca cu o trama de 9-10 etaje intr-un oras cu probleme seismice serioase.

cand o sa se intample acest lucru? justificari se vor gasi oricum.

ce parere au cei doi despre arhitectura sediului politiei de pe lascar catargiu? le place? pentru a se inlocui ce se demoleaza acum, cam la nivelul asta se va construi pe noul bulevard, nici vorba de al doilea magheru. sunt o gramada de cladiri de patrimoniu pe magheru, daca ne gandim numai la horia creanga si vedem in ce stare este, este clar ca este lasat in paragina tocmai pentru ca daca pica la urmatorul cutremur va ramane loc pentru arhitecti sa construiasca in centru arhitectura indoielnica corporatista la fel cum au construit ansambluri pentru sistemul trecut fara prea multe probleme de etica.

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:31)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui nedumeriri
  
  Aceasta operatiune urbana efectuata pe axa Buzesti Berzei nu se doreste a fi modelul de interventie pentru Bulevardul Lascar Catargiu sau Calea Victoriei. Dupa cum am mai spus ea are drept scop tocmai protejarea acestor doua trasee de o valoare deosebita pentru Capitala Romaniei.
  Speram ca in generatia de astazi de arhitecti romani ca exista personalitati asemanatoare generatiei lui Horia Creanga. Va trebui sa cream conditiile ca ei sa se poata exprima. Pentru aceasta prin regulamentul de construire vor fi prevazuta obligativitatea organizarii unor concursuri publice de arhitectura pentru constructiile cu functiune publica si de importanta deosebita. De asemenea, pentru asigurarea calitatii arhitecturii ce se va realiza in lungul acestui bulevard este propus ca fatadele sa constituie obiectul unei avizari suplimentare intr-o comisie special constituita. Ceea ce nu a fost cazul pentru sediul Politiei din bd. Lascar Catargiu.
  
  raspunde trimite

referendum (Vineri, 4 februarie 2011, 10:35)
r [anonim]

de ce nu organizeaza primaria si arhitectii o consultare publica a cetatenilor orasului pe tema necesitatii acestui bulevard vs extinderea retelei metroului? trebuie discutate si votate aceste strategii, sunt bani publici si traim in democratie, nu? pe problemele majore asa este democratic, se face cam peste tot in eu. de ce nu se organizeaza referendum pe tema construirii catedralei neamului, iarasi este normal pentru ca acolo se duc foarte multi bani publici si parerea oamenilor care traiesc in tara asta e singura care conteaza. ne-am castigat dreptul acesta in 1989.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:26)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui r
  
  Proiectul Berzei-Uranus a fost initiat cu mult timp in urma, deci nu pot sa va raspund la aceasta intrebare, avand in vedere ca si procedurile de consultare a populatiei erau ambigue la acea data. In ultima perioada, si mai ales in viitor, vor exista mai multe consultari (limitate de buget si personal). Nu comentez Catedrala Neamului.
  
  raspunde trimite

ordinea lucrurilor (Vineri, 4 februarie 2011, 10:56)
cetatean [anonim]

Stimati domni,

Planul noului bulevard, cu constructiile de linga el, a fost prezentat in comisia tehnica a primariei nu mai devreme de miercuri, pe 2 februarie. Cum e posibil ca demolarile pentru un proiect sa inceapa inainte de definitivarea proiectului si dezbaterea sa publica? Cere sau nu legea ca un proiect sa nu demareze - si sa nu poata fi aprobat - pana cind aceste planuri nu sunt gata?
E oare posibil ca demolarile grabnice sa fie facute doar pentru a pune orasul in fata faptului implinit - si a lasa procesele care au fost intentate fara obiect? Vi se pare un mod bun de a construi viitorul bucurestiului?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:30)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui cetatean
  
  Proiectul a fost initiat cu sase ani in urma, iar demolarile se bazeaza pe o hotarare a Consiliului General si o Hotarare de Guvern care au decretat utilitatea publica. Initiativele recente au rolul de a remedia managementul defectuos al proiectului in faza initiala si vizeaza regimul de construire in zona si incercarea de a avea un proiect integrat.
  
  raspunde trimite

expropriere in favoarea patrimoniului (Vineri, 4 februarie 2011, 11:06)
Romulus [anonim]

Pe Buzesti-Berzei Primaria a expropriat zeci de case pentru a le demola in folosul largirii soselei.
De ce primaria nu expropriaza si monumente istorice lasate in paragina de proprietari pentru a le restaura si salva de la distrugere? Le poate da o functie economica si isi recupereaza astfel si investitia. De exemplu Casa Miclescu de pe Kisseleff sau Hanul Solacolu.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:20)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Romulus
  
  Exista aceasta intentie. Din pacate, legislatia este foarte confuza (prin comparatie cu cea privind expropierea pentru infrastructura), incat dupa declararea intentiei s-a reusit parcurgerea a 15-20% din proceduri. Perseveram.
  
  raspunde trimite

incalca Declaratia de la Toledo (Vineri, 4 februarie 2011, 11:17)
Nicusor Dan [anonim]

Il rog pe dl. Enache sa raspunda cu DA sau NU la intrebarea: Incalca proiectul sau Declaratia de la Toledo, semnata de Romania in 2010?

Aceasta prevede printre altele:

Acest concept de „regenerare urbană integrată” îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit, patrimoniu, etc.) faţă de alte forme de intervenţie în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată şi conservată prin demolare traumatizantă şi prin înlocuirea restului întregului capital urban şi – cel mai lamentabil – social.

raspunde trimite
- r (Vineri, 4 februarie 2011, 12:19)
  Constantin Enache [hotnews.ro] i-a raspuns lui Nicusor Dan
  
  Raspunsul este "nu incalca declaratia de la Toledo", dar nu ma pot opri sa remarc ca in interiorul Declaratiei sunt facute mai multe afirmatii si pentru atingerea unora dintre telurile principale ale organizarii oraselor europene cum ar fi acela de dezvoltare compacta si coeziune. Uneori functie de particularitatea fiecarei asezari sunt necesare unele atingeri de detaliu privitor la alte prevederi ale aceleasi declaratii. Pentru salvarea monumentelor de pe Calea Victoriei si prin salvare nu intelegem numai pastrarea lor fizica ci si punerea lor in valoare pentru locuitorii orasului. Chiar daca pentru aceasta vor trebui stramutate sau chiar desfiintate unele cladiri de pe strada Berzei care se gasesc intr-o ambianta destructurata spatial si cu o concentrare excesiva de populatie aflata la limita saraciei si cu un grad de instructie scazut.
  
  raspunde trimite

carul inaintea boilor (Vineri, 4 februarie 2011, 11:50)
un bucurestean [anonim]

Ni se tot spune ca avem nevoie de aceasta magistrala ca sa fluidizam traficul.

Dar de ce este nevoie sa traversam Bucurestiul de la Nord la Sud fix prin mijloc, si asta zilnic?
Fiindca nordul este mult mai dezvoltat decit sudul. De ce Bucurestiul nu se dezvolta multipolar, ca sa reducem tranzitul zilnic Nord-Sud?
De ce garile Progresul si Obor sint nefolosite, cind ar trebui sa deserveasca traficul feroviar pe directile sud si est, ca sa degrevam Gara de Nord?
De ce planurile pentru viitoarele magistrale de metrou se liciteaza abia in 2011? Domnul Patrascu a lucrat mult timp in MLPAT, asa ca ar fi avut posibilitatea sa initieze o colaboare intre autoritatile centrale si locale pentru un transport in comun modern.

Si aceasta magistrala este tot o carpeala, fiindca nici nu rezolva problemele de fond ale dezvoltarii Bucurestiului, nici nu va avea efectul scontat, si asta cu cheltuieli enorme!!!

E o carpeala inutila, fiindca, daca se va construi conform PUZ-urilor prezentate saptamina asta in Comisia Tehnica, densitatea populatiei in zona va creste aprobabil de 10 ori, ceea ce inseamna ca numai traficul local pe bulevar va creste de 10 ori. Si in conditiile in care NIMENI nu urmareste respectarea prevederilor legate de locurile de parcare la imobilele noi, inseamna ca rezultatul total va fi mai rau decat situatia actuala!

raspunde trimite

construire suplimentara pe Calea Victoriei? (Vineri, 4 februarie 2011, 11:52)
Nicusor Dan [anonim]

Deschiderea partiala catre pietoni a Caii Victoriei presupune si resuscitarea proiectului "Calea Victoriei - axa culturala a Bucurestiului", in fapt un proiect de construire suplimentara pe Calea Victoriei?

Dintr-un foc doua proiecte imobiliare de anvergura in zona centrala?

PS: Apreciez calitatea interventiilor de la cititorii Hotnews.

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:15)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Nicusor Dan
  
  Este nevoie de proiecte imobiliare si in zona aceasta. Problema este cum sunt dozate.
  
  raspunde trimite

hala matache (Vineri, 4 februarie 2011, 11:57)
Ioana [anonim]

Domnule arhitect, va rog spuneti-ne exact ce va fi cu hala matache. o veti muta? se va reconstrui total? va rog sa ne spuneti si noua bucurestenilor, ce se intampla cu ea. multumesc

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:07)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ioana
  
  Solutia agreata in acest moment este reconstituirea Halei Matache (in varianta originala restaurata) pe un amplasament retras cu aproximativ 40 de metri fata de actualul amplasament.
  
  raspunde trimite

proiect largire Buzesti (Vineri, 4 februarie 2011, 12:00)
George HARPAU [anonim]

In majoritatea oraselor civilizate traficul este astazi rezolvat prin intermediul inelului ocolitor (Centura, in cazul nostru) si apoi prin artere de acces radiale catre Centru. Proiectul bd. Uranus nu va face decait sa amplifice traficul in oras si, in consecinta, sa agraveze problemele deja existente. Solutia adusa de proiect este iluzorie, decongestionarea initiala va fi rapid inlocuita cu un trafic si mai intens.
Pe cind solutii autentice pentru Bucuresti?

raspunde trimite
- Raspuns (Vineri, 4 februarie 2011, 12:11)
  Gheorghe Patrascu [hotnews.ro] i-a raspuns lui George HARPAU
  
  Bucurestiul este un oras "neterminat" din punct de vedere al organizarii traficului. In zona centrala se vor efectua doar acele operatii care sunt considerate inevitabile de catre studiile de trafic. In principiu, preocuparile pentru asigurarea unui tranzit inelar sunt mult mai importante dar, deocamdata, mai putin vizibile.
  
  raspunde trimite

Clarificare nereguli Berzei-Buzesti (Vineri, 4 februarie 2011, 12:05)
Iulia [anonim]

Pentru domnul Arhitect-sef
Din punctul dumneavoastra de vedere , ne puteti spune care au fost neregulilie comise in actiunile de pana acum pentru bulevardul Berzei-Buzesti ?

Deoarece presa spune multe, ong-urile zic si ele dar dumneavoastra puteti clarifica daca au fost nereguli ca altfel nu mai intelege nimenea nimic

raspunde trimite

(i)moral (Vineri, 4 februarie 2011, 12:12)
Ionut [anonim]

Domnule Patrascu,
Considerati ca actuala strategie(sau lipsa de strategie) este una potrivita pentru un oras, care s-ar putea dezvolta asa de frumos in jurul omului? Sunt sigur ca stiti foarte bine ca largirea unui bulevard inseamna, pe termen lung, mai multe masini. Va place mai mult prima parte a Buzestiului(cea apropiata de Victoriei), unde in afara de cladiri de birouri nu mai este nimic, nici macar un restaurant, decat zona cu case?

raspunde trimite

Buzesti (Vineri, 4 februarie 2011, 12:13)
Andrei Ioan [anonim]

Buna ziua!
1. Nu credeti ca puterea de dupa 1989 a distrus Bucurestiul intr-o mai mare masura decat regimul comunist?
2. De ce nu s-a ales pentru strada Buzesti varianta din centrul vechi dar cu circulatia masinilor permisa? Poate ca s-ar fi investit in renovarea cladirilor, ar fi aparut restaurante, magazine vivilizate, etc. Cum e posibil sa girati distrugerea in totalitate a Bucurestiului?

raspunde trimite

Mistificare electorala? (Vineri, 4 februarie 2011, 12:21)
Doina Vella [anonim]

Daca nu sta in intentia proiectantului ca orasul sa fie traversat in 20 de minute, asa cum tocmai ati afirmat, atunci considerati ca este legitim sa afirmam ca promisiunea primarului general Oprescu conform careia vom traversa Bucurestiul de la Nord la Sud in 20 de minute are un caracter pur electoral?

raspunde trimite

Un proiect prejudiciabil orasului (Vineri, 4 februarie 2011, 12:34)
Doina Vella [anonim]

As dori sa stiu daca Dvs,, domnilor Patrascu si Enache, sunteti constienti de faptul ca proiectul Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus:
- se bazeaza pe o conceptie total perimata, pe o gindire urbanistica care a fost invalidata de decenii in toate orasele din lume unde a fost aplicata;
- contravine in mod flagrant termenilor Conventiei de la Granada pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, Cartei de la Leipzig pentru orase europene durabile si Declaratiei de la Toledo
referitoare la regenerarea urbana integrata, unde accentul se pune tocmai pe regenerarea - NU sacrificarea - zonelor destructurate și pauperizate;
- consuma fonduri uriase pentru un proiect gresit din start, fonduri care ar putea fi alocate, bunaoara, ameliorarii transportului in comun si renenerarii urbane a zonei, adica exact opusul a ceea ce realizati astazi: distrugerea unui cartier istoric, a patrimoniului construit si imaterial, agravarea poluarii, alienarea locuitorilor orasului captivi printre aautomobile, ghetoizarea unei parti a populatiei Bucurestiului si, nu in ultima instanta, sufocarea traficului prin atragerea unui numar si mai mare de masini in centrul orasului.

raspunde trimite

Continuitatea operei lui Ceausescu (Vineri, 4 februarie 2011, 13:00)
dumitrescu [anonim]

Povestea cu pietonalele este asa, nisip in ochi, sa taca lumea la demolarile ceausiste care se fac acum pe buzesti si berzei?
De ce nu se realizeaya proiectele astea undeva, afara din Bucuresti, ca e mare Deliormanul, de ex., si ar putea sa continue opera lui Ceausescu toti neispravitii pusi pe capatuit prin Bucuresti.
Ciudat, in alte tari, blocurile muncitoresti sunt demolate, toate nebuniile produse in socialism dispar, incet-incet, numai la noi prolifereaza.
Chiar vrem sa na intoarcem la epoca lui Ceausescu?

raspunde trimite

Buzesti-Berzei (Vineri, 4 februarie 2011, 13:02)
George HARPAU [anonim]

Daca priviti largirea axului Buzesti-Berzei ca pe o operatiune intra-urbana, menita adica sa rezolve ce se poate rezolva in interiorul orasului, sacrificiul facut, demolarea cladirilor si disparitia inca a unei parti de oras cu valoare ambientala, mi se pare prea mare. Intrucit operatiunea nu va rezolva nimic si, dincolo de agravarea traficului, va amplica pe un ax nou noua arhitectura care, oricat ar fi de inspirata, nu poate egala farmecul si caracterul ce-l avea Calea Buzesti odinioara.
Cu respectul cuvenit, sunt mai curind tentat sa consider actiunea ca fiind pompieristica, cu substrat de mica propaganda politica.
Adevarata prioritate a Bucurestilor, daca vorbim despre trafic, nu poate fi decit constituirea in banda rapida (autostrada) a soselei de Centura, rezolvarea acceselor radiale catre oras si densificarea transportului comun urban.
Odata Centrul degrevat de circulatie, va fi mult mai usor sa ne gindim si care strazi pot deveni artere pietonale.

raspunde trimite

inel principal de circulatie (Vineri, 4 februarie 2011, 14:01)
Marian [anonim]

Buna ziua.
Locuiesc intr-o zona in care, conform PUG din anul 2000, inelul principal de circulatie zona sud prevedea o artera de circulatie pe relatia Sebastian -Ferentari - Brancoveanu - Parcul Tineretului - Vacaresti.
Vreau sa va intreb daca s-a hotarat pe unde se inchide inelul in zona de sud, daca s-a renuntat la varianta Sebastian - Ferentari.
Multumesc.

raspunde trimite

NU cale pietonale pt. Calea Victoriei (Vineri, 4 februarie 2011, 15:32)
R.I.A. [anonim]

Buna ziua,
Sunt ghid turistic ca cea de-a doua profesie, profesie pe care o practic in sezonul turistic de vara. Va imaginati orice ghid turistic mergand cu turisti straini intre 60 si 70 de ani in Bucuresti, pe jos, pe toata Calea Victoriei in cadrul turului de oras? Deoarece Calea Victoriei se face in turul de Bucuresti cu autocarul de la Intrarea de la Palatul Victoria si pana la podul care traverseaza Dambovitza, pod dupa care urmeaza blocul turn de 13 etaje si locul unde a fost vechiul teatru de Opereta, demolat de stiti dv. cine. Din acest motiv nu sunt de acord cu transformarea Caii Victoriei in CALE PIETONALA. Va multumesc in numele tuturor turistilor straini care viziteaza si vor vizita Romania.

raspunde trimite