Peste 60% dintre romani considera ca fenomenul discriminarii este des sau foarte des intalnit in tara noastra, potrivit unui sondaj prezentat de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). 45% dintre cei chestionati considera ca fenomenul discriminarii a ramas la fel si dupa aderarea Romaniei la UE, in timp ce 31% sunt de parere ca acesta a crescut. Un procent de 45% considera ca persoanele infectate cu HIV/SIDA si persoanele de etnie roma sunt discriminate in mare masura. In sondaj se mai arata ca 85% dintre romani nu merg deloc la teatru sau la opera, in timp ce 88% sustin ca se uita zilnic la televizor. Sondajul a fost facut la nivel national pe un esantion de 1.400 de persoane cu varsta peste 18 ani si are o marja de eroare de 2,6%.

Rezultatele sondajului:

  • 87% dintre respondenti sustin ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie gresita
  • 85% au declarat ca nu merg deloc la teatru/opera/filarmonica; 81% nu merg deloc la film; 55% nu utilieaza deloc internetul, iar 88% sustin ca se uita la televizor zilnic
  • 66% sunt de parere ca problemele actuale ale Romaniei sunt legate de criza financiara
  • 44% cred ca fenomenul discriminarii in Romania este des intalnit, 18% spun ca este foarte des intalnit, in timp ce 26% sunt de parere ca discriminarea este rar intalnita la noi in tara
  • 45% dintre cei chestionati cred ca fenomenul discriminarii a ramas la fel dupa aderarea tarii noastre la UE, 31% spun ca a crescut, in timp ce doar 10% sunt de parere ca discriminarea a scazut
  • Pentru urmatorul an, 42% spun ca dicriminarea va ramane la acelasi nivel in Romania, 27% sunt de parere ca va creste si doar 11% cred ca va fi mai rar intalnita
  • In ceea ce priveste discriminarea anumitor categorii de persoane: 45% cred ca persoanele infectate cu HIV/SIDA si tiganii sunt discriminati intr-o mare masura; 40% considera ca homosexualii sunt discriminati intr-o mare masura, iar 38% sustin ca tot intr-o mare masura sunt discriminate si persoanele cu handicap
  • Dupa aderarea Romaniei la UE, 47% dintre respondenti cred ca gradul de discriminare a populatiei de etnie roma a ramas la fel, in timp ce 36% considera ca a crescut
  • Tiganii sunt discriminati mai degraba la angajarea la un loc de munca, 42% fiind de aceasta parere
  • Persoanele infectate cu HIV/SIDA sunt discriminate la scoala, la angajare si in general in societate
  • In ceea ce priveste persoanele de sex feminin, peste 10% considera ca acestea sunt discriminate in general la angajare si la locul de munca
  • 32% dintre cei chestionati considera ca barbatul trebuie sa fie capul familiei si 34% sunt de acord ca barbatul este cel care are datoria de a aduce bani in casa
  • 50% dintre respondenti ar lua masa cu o persoana infectata cu HIV/SIDA, insa 84% nu ar bea apa din acelasi pahar cu un homosexual sau cu cineva infectat cu HIV/SIDA
  • 76% dintre romani ar fi dispusi sa ingrijeasca o ruda afectata de HIV/SIDA, insa 38% recunosc ca ar tine acest lucru secret
  • 65% dintre romani ar pastra secretul daca ar avea in familie pe cineva cu alte orientari sexuale
  • 24% dintre subiectii care au raspuns la chestionar au afirmat ca apartenenta etnica este importanta in mare si foarte masura pentru reusita in viata
  • Stereotipurile si prejudecatile fata de tigani sunt tipice unor situatii de reprezentare si raportare la minoritatile marginale si cu un status scazut: lene, agresivitate, necinste, lipsa de respect fata de lege
  • Reprezentarile sociale ale maghiarilor de catre romani tind catre apreciere pozitiva in sfera socio-economica (muncitori, harnici, uniti), dar in ceea ce priveste unele trasaturi cu caracter comunitar ei sunt reprezentati ca: intoleranti, agresivi, zgarciti
  • Prejudecatile fata evrei sunt mai degraba in registrul pozitiv: uniti, muncitori, harnici, increzatori in sine, pasnici, seriosi. Din punctul de vedere al dimensiunii negative, zgarcenia este trasatura centrala
  • Germanii sunt pretuiti pentru ca sunt: muncitori, harnici, cinstiti, seriosi, iar ca atributul negativ definitoriu este zgarcenia
  • Grupul minoritatilor sexuale este cel mai stereotipizat, putandu-se vorbi de un important potential de homofobie in randul populatiei din Romania. Luand in considerare diferite aspecte care vizeaza toleranta fata de homosexuali, observam ca: 55% din populatie resimte un anumit discomfort cu privire la interactiunea cotidiana cu un homosexual; 56% nu ar lua masa cu un homosexual; 85% nu ar dori sa bea din acelasi pahar din care a baut un homosexual, 85% dintre respondenti ar fi deranjati daca o persoana de acelasi sex le-ar face avansuri.
  • 23% dintre romani sustin ca n-au auzit despre Holocaust
  • 66% identifica Holocaustul drept exterminarea evreilor de catre germani, in timp ce 26% cred ca inseamna pedepsirea evreilor in lagarele naziste
  • 14% dintre romani considera ca minoritatile reprezinta o amenintare pentru tara, iar 27% cred ca acestea sunt o problema

"Nu intamplator am cerut includerea intrebarilor privind nivelul discriminarii dupa aderarea Romaniei la UE. Din punctul nostru de vedere constatam un regres in domeniul respectarii drepturilor omului si al egalitatii dupa integrarea in UE, explicabil prin mai multe argumente. Noi credem ca procesul de integrare a fost unul extrem de dificil si realizat intr-o perioada destul de scurta. Apoi a devenit o relaxare si am intrat pe o piata concurentiala la nivelul UE din mai multe puncte de vedere. Mai multe sisteme de sprijin social au fost retrase, iar interventia crizei economice a amplificat aceasta perceptie a accentuarii sau pastrarii fenomenului discriminarii dupa integrare", a declarat presedintele CNCD, Ferenc Csaba Asztalos.

"Nu mai avem raporte internationale cu privire la respectarea drepturilor omului pentru ca se considera ca suntem la un alt nivel, ca intrunim alte standarde. Nu mai avem elemente de control care sa ne avertizeze asupra derapajelor. Efectul integrarii este mult mai mic decat ne-am fi asteptat", a mai precizat Asztalos.

Cercetarea cantitativa a fost realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national format din 1400 de subiecti, adulti cu varsta peste 18 ani. Studiul national a folosit un model de esantionare probabilista, stratificata bistadial. Culegerea datelor s-a realizat pe baza de chestionar, aplicat in cadrul unui interviu fata in faza de catre operatori de interviu, in perioada octombrie-noiembrie 2010. Datele culese ofera o marja de eroare de +/- 2,6% la un nivel de incredere de 95%.

Rezultatele complete ale sondajului pot fi vazute aici